2

3 March 2014

Mircea Vulcănescu – teologul, filosoful martir mărturisitor – la 110 ani de la naştere (3 Martie 1904, Bucuresti – 28 Octombrie 1952, Aiud). AUDIO CU VOCEA FILOSOFULUI SI FOTOGRAFII RARE

Mircea Vulcanescu tanar ASCR-ist
Asociatia Studentilor Crestini din Romania. De la stanga la dreapta Sergiu Condrea, Paul Sterian, Mircea Vulcanescu (anii '20)

Asociatia Studentilor Crestini din Romania. De la stanga la dreapta Sergiu Condrea, Paul Sterian, Mircea Vulcanescu (anii ’20)

Mircea  Vulcănescu

– teologul, filosoful martir mărturisitor-

Mircea Vulcănescu, de la a cărei nastere se implinesc 110 ani, la 3 martie 2014, a fost unul dintre campionii generaţiei sale: un geniu al culturii româneşti, una din cele mai strălucite inteligenţe ale generaţiei interbelice, economist, sociolog, filozof, scriitor, publicist, teolog și profesor de etică, victimă a represiunii comuniste din România.

Mircea Vulcanescu secretar de statS-a născut în 1904 la Bucureşti. Studii universitare de filozofie şi de drept la Bucureşti (licenţe în 1925), continuate printr-o specializare la Paris. Asistent de sociologie şi de etică la catedra profesorului Dimitrie Gusti, a participat la campaniile monografice (studii sociologice), impunându-se ca „filozoful“ Şcolii de sociologie de la Bucureşti. Unul dintre teoreticienii „tinerei generaţii“, deosebit de activ la Asociatia „Criterion“. Referent la Oficiul de studii al Ministerului de Finante, director al Directiei Vămilor şi al Datoriei Publice, unul dintre conducătorii Asociaţiei Ştiinţifice pentru Enciclopedia României. După 1937, s-a preocupat de elaborarea unui model ontologic al omului românesc, conturat îndeosebi prin Omul românesc, Ispita dacică, Existenţa concretă în metafizica românească şi Dimensiunea românească a existenţei. În perioada celui de-al doilea război mondial a fost însărcinat cu gestiunea financiară a treburilor ţării. Ca fost subsecretar de stat la Ministerul de Finanţe (ianuarie 1941–august 1944) în guvernul lui lon Antonescu, a fost judecat în 1946 si condamnat la opt ani temnita grea. A murit în închisoarea de la Aiud pe 28 octobrie 1952.

Revista Criterion cu Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Constantin NoicaProblematica “tinerei generaţii” a fost una centrală în viaţa spirituală
a momentului istoric interbelic. Vulcănescu a identificat trei accepţiuni principale: viaţă interioară, cultură, viaţă duhovnicească.

Primul sens pune accentul pe trăirea intensă a clipei, presupune entuziasm, frământare, pasiune. A doua accepţie priveşte trăirea orientată axiologic, pentru un ideal, primând dimensiunea raţionalistă. În al treilea sens, spiritualitatea înseamnă: „viaţă veşnică, trăire în universalitatea absolută, în Duhul Sfânt; asceză şi viaţă mistică“.

Mircea Vulcanescu si Margarita VulcanescuVulcănescu este şi sociolog, şi economist, şi teolog, filosoful mărturisitor, apărând predania ortodoxă. Relaţia între dimensiunile personalităţii sale, nu este disjunctivă, ci complementară. Deseori scrierile sale sînt transdisciplinare, autorul folosind idei teologice sau sociologice în scrieri economice sau ipoteze sociale pentru realităţi social-religioase, de exemplu:  Cultura care propune cu adevărat valoarea spirituală: „Tăria proprie a existenţei, e în stare să dezagrege pe a altora, s-o dezarticuleze, să-i pună în evidenţă lipsurile şi, cu voie sau fără nevoie, să facă pe străin să încline spre chipul lui de lua atitudine. Asta înseamnă cucerire spirituală! Nu există contact între culturi care să nu aibă asemenea consecinţe. Şi acesta este şi avantajul, dar şi primejdia schimburilor între culturi. Pe planul spiritual, tot ceea ce există are un profil absolut: o efigie imperială; sau nu este.”[1]

Premonitorii pentru ceea ce tocmai se întâmplă în procesul actual de globalizare spirituală a unui neam se măsoară după gradul în care e în stare să imprime altora perspectiva lui culturală sunt aserţiunile celor trei gânditori români: Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Petre Tuţea,  privitoare la valenţele culturii române în context european.

Familia Mircea Vulcanescu„Fiecare din noi îşi poate trăi, desigur, aventura proprie, pe căi încă neumblate, care pot îmbogăţi pe ceilalţi, cu iscodiri de rosturi şi de perspective noi, dar pentru ca ea să ne intereseze ca români, trebuie să se refere neapărat în vreun fel la această comunitate cu semenii şi cu strămoşii, de n-ar fi decât prin punerea în lucrare a aceleiaşi structuri de funcţiuni şi de simboluri pe care o implică folosirea aceleiaşi limbi. De aceea, oricare ar fi perspectivele mutaţiilor spirituale, şi poate tocmai din cauza lor, cercetarea se cere întreprinsă.”[2]

„E multă frumusete în lume dar oamenii orbi nu o văd. Înclinarea spre a face răul e atât de puternică încât pentru a o învinge a fost nevoie de marea dragoste şi jertfă a Dumnezeului întrupat.” (Ernest Bernea).

Dr. în teologie Păştin Antoniu Cătălin

Autoportret

Autoportret

Sursa: MARTURISITORII.RO

Cititi si: Mărturii din Închisori: Cum a murit Mircea Vulcănescu

NOU: Din Râpa Robilor în sinaxare şi galeria cetăţenilor de onoare. Părintele Justin şi martirii Ilarion Felea şi Mircea Vulcanescu, cetăţeni de onoare la Aiud. VIDEO/FOTO/AUDIO INTEGRAL

Gazeta de Maramures: EXCLUSIV. O convorbire memorabilă cu fiica savantului-martir Mircea Vulcănescu

Ascultati aici: Craciun cu Mariuca Vulcanescu

Regăsirea frumosului pierdut: Evocări și mărturii la nașterea marelui român-martir Mircea Vulcanescu

Nota: O parte din fotografii, respectiv cele din campaniile de monografie conduse de Profesorul Dimitrie Gusti, fac parte din tezaurul Muzeului National al Satului ce poarta numele marelui sociolog, campanii reflectate pe larg, impreuna cu ilustratii din fondul Muzeului, in Jurnalul National. Fotografiile au fost publicate in mai multe volume realizate de dr. Paula Popoiu, directorul Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” si publicate la Editura Universitaria, din Craiova, In 2012, acestea au fost introduse pe DVD-ul ”Şcoala Sociologică a lui Dimitrie Gusti după 80 de ani”, pe care vi-l recomandam, si in care veti afla circa 2.400 fişe de manuscris şi aproximativ 2.500 de reproduceri de fotografii, in cuprinsul acestui prim volum digital fiin prezentate documente din 3 campanii: Fundu Moldovei, jud. Suceava (1928), Drăguş, jud. Braşov (1929), Şanţ, jud. Bistriţa-Năsăud (1935 – 1936). O serie din aceste fotografii, realizate in principal de fotograful Casei Regale Iosif Berman, au fost reproduse si in Revista Transilvania, nr 11-12/2012, fara a se mentiona insa sursa provenientei si autorul acestora, conform normelor elementare, a alta parte a fost publicata in volumul coordonat de dr. Vasile Soimaru, “Cornova”, aparut la Chisinau si alte cateva fotografii au fost publicate pe site-ul CooperativaG. Le prezentam sub licenta CC BY 3.0 indemnandu-va sa le raspanditi cat mai mult. Doamne ajuta!


[1] MIRCEA VULCANESCU, Dimensiunea românească a existenţei. Ediţie îngrijită de Marin Diaconu, Bucureşti, Edit.Fundaţiei Culturale Române, 1991, p. 92.

[2] MIRCEA VULCĂNESCU, Dimensiunea românească a existenţei. Ediţie îngrijită de Marin Diaconu, Bucureşti, Edit. Fundaţiei Culturale Române, 1991, p. 98.

Studenti crestini  la 1927. In poza apar Margarita Vulcanescu (prima din randul trei, stanga), Mircea Vulcanescu (al treilea de la dreapta, acelasi rand) si N. Berdiaev (centru, randul 2)

Studenti crestini la 1927. In poza apar Margarita Vulcanescu (prima din randul trei, stanga), Mircea Vulcanescu (al treilea de la dreapta, acelasi rand) si N. Berdiaev (centru, randul 2)

Monografistii lui Dimitrie Gusti. Paula Herseni alaturi de Mircea Vulcanescu

Monografistii lui Dimitrie Gusti. Paula Herseni alaturi de Mircea Vulcanescu

Monografistii lui Dimitrie Gusti pe plute in Moldova. Mac Constantinescu si Mircea Vulcanescu

Monografistii lui Dimitrie Gusti pe plute in Moldova. Mac Constantinescu si Mircea Vulcanescu

 H.H. Stahl, Mircea Vulcanescu, D.C. Georgescu, Xenia Costa-Foru si alti monografisti ai lui D. Gusti

H.H. Stahl, Mircea Vulcanescu, D.C. Georgescu, Xenia Costa-Foru si alti monografisti ai lui D. Gusti

Monografistii lui Dimitrie Gusti  pe teren - Mircea Vulcanescu in centru

Monografistii lui Dimitrie Gusti pe teren – Mircea Vulcanescu in centru

Monografiştii la o seară omagială dedicată lui D. Gusti 1941. Mircea Vulcănescu s şi Octavian Neamţu d - Rev. Transilvania

Monografiştii la o seară omagială dedicată lui Dimitrie Gusti (1941). Mircea Vulcănescu şi Octavian Neamţu

Monografistii Elisabeta Constante, Xenia Costaforu, Mircea Vulcanescu, D. Gusti, Vladescu, Stahl, Ernest Bernea

Monografistii Elisabeta Lizi Constante, Xenia CostaForu, Mircea Vulcanescu, Dimitrie Gusti, Vladescu Racoasa, Henri H. Stahl, Ernest Bernea

De la st la dr Zizi Constante, Xenia Costa-Foru, Mircea Vulcanescu, Dimitrie Gusti, Vladescu-Racoasa, H.H. Stahl, Ernest Bernea

Discipolii lui Dimitrie Gusti in documentare - M. Vulcanescu in prim plan

Mircea Vulcanescu la hipodrom

Mircea Vulcanescu In Memoriam

Vă mulţumim dacă daţi mai departeShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestEmail this to someonePrint this page

2 thoughts on “Mircea Vulcănescu – teologul, filosoful martir mărturisitor – la 110 ani de la naştere (3 Martie 1904, Bucuresti – 28 Octombrie 1952, Aiud). AUDIO CU VOCEA FILOSOFULUI SI FOTOGRAFII RARE

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *