Sâmbătă, 21 mai, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, la Nemțișor, comuna Vânători – Neamț a avut loc inaugurarea Monumentului închinat martirilor căzuţi pentru apărarea ţării, în cel de-al Doilea Război Mondial, a cărui schiță a fost gândită și desenată de părintele arhim. Justin Pârvu, informează Mănăstirea Petru Vodă.

ÎPS Teofan: „Cu certitudine, Părintele Justin se bucură în slava Împărăției Cerurilor” – DOXOLOGIA

Video: Ziar Târgu Neamţ

Monumentul a fost construit de Asociația Creștin Ortodoxă „În Munții Neamțului”, reprezentată de inimosul președinte Neculai Luca. Se află pe dealul Cojocaru, Punctul „Bobeucă” din Nemțișor – deal care seamănă izbitor cu  muntele Golgota. După ani de muncă și chinuri financiare, cu ajutorul lui Dumnezeu s-a reușit ducerea la bun sfârșit a acestei misiuni lăsată de părintele Justin Pârvu. Neculai Luca amintea într-un interviu cum, pe data de 14 septembrie 2013, de Înălţarea Sfintei Cruci, l-a visat pe părintele Justin:

“M-a mustrat părintele, întrebându-mă: „Ce faci, Neculai, dormi? Când termini monumentul? Hai, grăbeşte-te, nu te lăsa!”.“

14.000 de soldați și locuitori din zona frontului și-au pierdut viața în zona culmii Pleșului (Târgu Neamț, Răucești, Oglinzi, Valea Culeșei, Poiana Groși, Mănăstirea Neamț, Nemțișor, Lunca – Vânători Neamț), în vara anului 1944. Cea mai sângeroasă și mai mare pierdere de război de pe teritoriul României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mulți au murit arşi de vii sau în condiţii foarte grele. Mii de oameni fără vină, îngropați în gropi comune. Părintele Justin îi numea ”adevărați mucenici ai lui Dumnezeu”, iar în memoria lor s-a ridicat și se sfințește acest monument- un reper de cinste în amintirea eroilor căzuți în zona Culmii Pleșului.

Slujba religioasă și sfințirea Monumentului au fost săvârșite de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu un sobor de preoţi, între care şi Stareţul Mănăstirii Petru Vodă, Părintele Hariton Negrea.

Părintele Justin Pârvu este şi ctitorul monumentului de la Moţca, închinat românilor:

„V-am mai spus şi în alte rânduri că am fost trimis preot pe acest front, unde încercam să îmbărbătez sufleteşte tinerii aceia care luptau cu un inamic mult mai puternic şi înfiorător. În războiul din 1944 care s-a desfăşurat în zona aceasta a Răsăritului, când au venit ruşii în regiunile acestea, s-au izbit de Carpaţi şi de pădurile noastre, care au fost pentru noi un puternic zid de apărare, ei nefiind obişnuiţi deloc să ducă război în pădure. Erau obişnuiţi mai mult la câmpie. Aceasta era pregătirea lor ca oameni de stepă. Când au dat de Carpaţi, s-au oprit până în momentul 23 august. N-au mai mişcat deloc din M-ţii Neamţului. Au mai încercat pe la 15-16 iulie să dea un atac împotriva românilor, însă au întâlnit o rezistenţă extraordinar de mare. Au avut nişte pagube însemnate şi umane şi materiale, încât de atunci ei n-au mai pătruns în ţara noastră decât în urma trădării de la 23 august.”

Schiţa monumentului de la Nemţişor a fost gândită şi desenată chiar de părintele Iustin, în februarie 2013. Monumentul se află pe dealul Cojocaru, punctul „Bobeuca”, deal care are asemănarea muntelui Golgota. La baza monumentului se află un osuar de 5 m/5 m unde vor fi depuse rămăşiţele pământeşti ale eroilor căzuţi în această zonă, iar slujbele de pomenire se vor face în exteriorul monumentului. Monumentul este, la bază, în formă de cruce, iar la înălţimea de peste 10 metri, în formă piramidală, cu o cruce în vârf, fiind străjuit de patru acvile care privesc in toate punctele cardinale. O altă cruce din dur aluminiu este înălţată alături de monument. În interior vor fi aşezate 3 racle de piatră unde vor fi puse osemintele eroilor cunoscuţi şi necunoscuţi, iar pereţii osuarului vor fi pictaţi cu sfinţii protectori ai eroilor şi ai închisorilor, Sfinții Martiri Brâncoveni, Sfântul Voievod Ștefan și Sfântul Gheorghe.

Cea mai mare pierdere de vieţi omeneşti de pe teritoriul României

După estimările istoricilor şi specialiştilor, aici, la Nemţişor, a fost cea mai sângeroasă şi mai mare pierdere de război de pe teritoriul României, urmată de cea de la Oarba de Mureş, scrie Irina Nastasiu în Ziarul Ceahlăul.

În lucrarea „Război blestemat”, prof. Dumitru Stan, fondatorul asociaţiei naţionale „Cultul eroilor”, filiala Răuceşti, relatează întâmplările dramatice din vara anului 1944, de la „Valea Culeşa” – „Borta Dracului”, judeţul Neamţ:

„Aici, pe Valea Culeşa, în „Borta Dracului”, s-a declanşat cel mai sângeros măcel şi cele mai cumplite bătălii pe viaţă şi pe moarte între trupele române şi armata sovietică de pe întreg frontul din Moldova în cel de-al doilea război mondial”…. Despre acest măcel devastator care a avut loc pe Valea Culeşa în „Borta Dracului” în vara anului 1944 unde mii de ostaşi – fie ruşi sau români – au fost arşi de vii, nu s-a scris nici un cuvânt, pentru că a fost „secret de război”. Folosirea de proiectile sau bombe incendiare având încărcătură chimică de distrugere în masă au fost interzise în cel de-al doilea război mondial. Rusia putea să conteste la „Crucea Roşie” Internaţională şi la alte organisme faptul că Germania a folosit armament interzis în război, dar n-a făcut-o pentru că şi ei la rândul lor au folosit teribilele proiectile „Katiuşa”, de fapt rachete cu încărcătură reactivă care au produs multe victime omeneşti. Aşa că au trebuit să treacă 50 de ani ca acest secret de război să fie adus la cunoştinţa opiniei publice.”

În zona Nemţişorului şi-au dat viaţa eroii de la Regimentul 15 Războieni din Piatra Neamţ, Batalionul 3 – Vânători de Munte Târgu Neamţ, Regimentul 8 şi 12 – Călăraşi din Roman, Regimentul 25 – 26 Vaslui, Regimentul 24 Infanterie Tecuci, Batalionul 9 Vânători de Munte Aiud, Regimentul 17 Timişoara, Regimentul 82 Infanterie Târgu Mureş şi mulţi locuitori din zona frontului, alături de foarte mulţi soldaţi ruşi şi nemţi.

Majoritatea au arşi de vii sau au murit în condiţii foarte grele, mii de soldaţi nevinovaţi şi pe care nu are cine să-i pomenească fiind îngropaţi în gropi comune.

Mai jos puteţi vedea imagini de la ceremonia oficială, realizate de Vasile Lulu Roşu de la TV Neamţ cât şi câteva fotografii din timpul lucrărilor şi a pregătirilor pentru sfinţirea monumentului:

Alte Fotografii: Ziar Târgu Neamţ

Sursa: MĂRTURISITORII