Ernest Maftei, erou al insurecţiei anticomuniste din decembrie 1989, bătut bestial la mineriada din iunie 1990, învingător al morţii (+19 octombrie 2006)

Foto: Dan Predescu

Ernest Maftei a fost un actor român, epigramist și adept al Mișcării Legionare. S-a născut la 6 martie 1920 în comuna Prăjești, lângă Bacău. La școala normală (școala de învățători) din Bacău a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi. Tot aici a aderat la frăția de cruce, organizație anticomunistă a tineretului național-creștin, al cărei lider a devenit la vârsta de 17 ani. În 1937 a participat la tabăra FDC de la Carmen Sylva (Eforie Sud). În 1938 a fost arestat de autoritățile dictaturii regelui Carol II și încarcerat în lagărul de la Vaslui, unde, la 21 septembrie 1939, au fost executați zeci de membri ai partidului „Totul pentru Țară”, moment descris în numeroase interviuri. Între 1941-1945 a urmat Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din Iași. În aceeași perioadă a fost arestat și condamnat de autoritățile antonesciene pentru activitatea de membru în FDC. Ca deținut politic, a fost închis în penitenciarele din Galați, de la Jilava și Văcărești. Judecat de patru ori pentru apartenență la Mișcarea Legionară, a fost achitat de fiecare dată.

După război a fost șomer, fiind hăituit pentru orientarea sa politică. A jucat la Teatrul Poporului sub numele de Erman Valahu. Aici a primit Meritul Cultural clasa I, la care a fost nevoit să renunțe pentru a nu se deconspira. A fost arestat și condamnat de regimul comunist. A avut o șansă unică, reușind să scape de condamnare grație talentului înnăscut.

Deși a fost un prețuitor constant al farmecului feminin, actorul nu a fost căsătorit decât o singură dată. Fiul său Gheorghe (Gheorghiță) Maftei este un artist plastic cunoscut.

Ernest Maftei se afirmă în cinematografie cu pelicula Desfășurarea, regia Paul Călinescu, 1954. A urmat o carieră de excepție, Maftei însumând în palmaresul său multe filme. A devenit unul dintre monștrii sacri ai filmului românesc și unul dintre cei mai populari actori români. Alături de Colea Răutu și alți actori, a înființat Uniunea Cineaștilor din România. A primit premiul UCIN la împlinirea a 50 de ani de cinematografie, iar din partea consiliului director al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România „Diploma de recunostință” pentru contribuția la dezvoltarea artei și culturii naționale. A colaborat la realizarea emisiunii „Ferma”, specializată pe teme din viața rurală și agricultură, transmisă pe canalul TVR2. A refuzat oferta de a juca într-o telenovelă românească, în ciuda onorariului impresionant (300 euro pe zi), considerând-o o producție mediocră. A respins și premiul „Cel mai bun român” pe anul 2005, deoarece între nominalizați se numărau personaje sumbre ale politicii ultimilor 16 ani și pseudovedete ale unor emisiuni de televiziune de nivel submediocru.

În noaptea de 21 decembrie 1989 a participat, alături de tineretul român, la manifestația anticomunistă din Piața Universității. Avea să lase familiei un bilet cu următoarele versuri, pentru cazul în care nu s-ar mai fi întors:

„În lutul greu din care am plecat
Am frământat simțire.
Din ură am clădit iubire.

Între seninul din Înalt
Și jalnicul de jos
Mereu m-am întors
În lutul greu din care am plecat.

N-am fost învins, dar nici n-am câștigat.
Mi-e barba albă, încâlcită, roasă.
Părinte, o să vin curând acasă” .

În acea noapte, la baricada de la „Intercontinental”, a reușit să ia dintr-un TAB două automate AK-47. Cu acestea a pătruns a doua zi în clădirea Comitetului Central al P.C.R după fuga lui cuplului Ceaușescu. Prima perioadă a regimului lui Ion Iliescu a însemnat pentru „Bădia” (cum îi ziceau prietenii și simpatizanții) persecuții mai mari decât în perioada lui Ceaușescu.

Foto: Dan Predescu

Ernest Maftei a fost o permanență a manifestațiilor de stradă începând din ianuarie 1990. A fost de asemenea unul din reperele Pieței Universității, îndemnând tineretul să lupte împotriva comuniștilor care își consolidau puterea. Venirea minerilor în București, la instigațiile lui Iliescu, a însemnat teroare și moarte răspândită pe străzile capitalei. La 14 iunie 1990, Maftei a fost ridicat de acasă de cinci indivizi deghizati în mineri, bătut și aruncat pe malul Dâmboviței, unde a zăcut inconștient circa șapte ore. A fost salvat de un cetățean care l-a recunoscut și l-a transportat la urgență la spital. Soția lui Maftei avea să decedeze, în urma unui infarct, din cauza acestor persecuții. În august 1991, în timpul puciului de la Moscova, la postul de radio german Deutsche Welle, Maftei a fost nominalizat al cincilea pe o presupusă listă a celor mai periculoși anticomuniști, listă întocmită de autoritățile de la București. Rămâne memorabil răspunsul lui Ernest Maftei: „Hai că-s porci! Tocmai pe locul cinci și nu pe primul?” În 1995, a devenit membru al partidului „Pentru patrie”, alăturîndu-se camarazilor săi împreună cu care luptase și suferise în închisori.

Sursa: Cinemagia

Film documentar artistic despre credinţa lui Ion Creangă cu Ernest Maftei:

Regia: Grid Modorcea
Din distribuție: Ernest Maftei, Ion Sapdaru, Vasile Cucoș, Gabriela Manolache

Filmografie:
Păcală se întoarce (2006)
Modigliani (2004)
Kínai védelem („Apărarea chineză”) (1999)
Triunghiul morții (1999)
Trenul vieții (1998)
Le retour(1994)
A trăda(„Trahir”) (1993)
Drumul câinilor (1991)
Tusea și junghiul (1991)
Căutătorii de aur (1986)
Căsătorie cu repetiție (1985)
Cireșarii (1984)
Sosesc păsările călătoare (1984)
Cucerirea Angliei (1982)
Convoiul (1981)
Burebista (1980)
Dumbrava minunată (1980)
Drumul oaselor (1980)
Ultima noapte de dragoste (1980)
Cumpăna (1979)
Vlad Țepeș (1979)
Mihail, cîine de circ (1979)
Pentru patrie (1978)
Buzduganul cu trei peceți (1978)
Drumuri în cumpănă (1978)
Toate pînzele sus (serial TV, 1977)
Iarba verde de acasă (1977)
Fair Play (1977)
Accident (1977)
Mere roșii (1976)
Osînda (1976)
Misterul lui Herodot (1976)
Prin cenușa imperiului (1976)
Ștefan cel Mare – Vaslui 1475 (1975)
Zile fierbinți (1975)
Mastodontul (1975)
Duhul aurului (1974)
Frații Jderi (1974)
Departe de Tipperary (1973)
Despre o anumită fericire (1973)
Dincolo de nisipuri (1973)
Vifornița (1973)
Ultimul cartuș (1973)
Conspirația (1972)
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972)
Pădurea pierdută (1971)
Puterea și adevărul (1971)
Săptămîna nebunilor (1971)
Așteptarea (1970)
Prieteni fără grai (1969)
Baltagul (1969)
Căldura (1969)
Prea mic pentru un război atât de mare (1969)
Răzbunarea haiducilor (1968)
Reconstituirea (1968)
Meandre (1966)
Haiducii (1966)
Neamul Șoimăreștilor (1965)
Răscoala (1965)
Merii sălbatici (1964)
Tudor (1962)
Omul de lângă tine (1961)
Când primăvara e fierbinte (1960)
Valurile Dunării (1959)
Desfășurarea (1954)
Răsună valea (1954)
Nepoții gornistului (1953)

MĂRTURISITORII

Vedeţi şi: Ernest Maftei în rolul lui Brâncuşi – FILM EXCEPŢIONAL. 10 ani fără Bădia (+19 Octombrie 2006). 21 de FOTOGRAFII de Dinu Lazăr

Print Friendly, PDF & Email
1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FOLLOW US ON