Catedrala lui Virgil Maxim

Catedrala lui Virgil Maxim de Mihai Rădulescu – “Un anonim, conştient că, dacă nu duce până la capăt recuperarea literaturii naţionale din detenţie, într-o formă, oricare, organizată, muncă la care s-a înhămat, această memorialistică riscă să se piardă în uitarea unei lumi dezinteresate de rădăcinile proprii. Atât mai ştiu să spun astăzi despre mine. Dacă încerc altă frază, mă sufoc…” …

Virgil Maxim alături de Alexandru Pantea (1 decembrie 1929 – † 12 martie 2017)

Ca o lacrimă de sânge…  Născut la Petid/Bihor în 1 decembrie 1929, absolvent al liceului Samuil Vulcan din Beiuș, a fost arestat în mai 1948 ca membru al Frățiilor de Cruce Beiuș. Alexandru Pantea va fi condamnat la 3 ani de închisoare pentru „uneltire împotriva orânduirii sociale”. Execută detenția la Târgșor, Cluj, Oradea, Gherla. Eliberat în mai 1951 se căsătorește …

Le-au smuls unghiile şi n-au scos nici un sunet. FOTOGRAFIE DOCUMENT cu Gheorghe Dragon şi Părintele Marcu Dumitru “Fachirul” († 26 Februarie 1999)

În fotografie (integrala in baza textului) sunt Părintele Marcu Dumitru şi Gheorghe Dragon, de la ale cărui degete lipsesc toate unghiile – smulse de torţionarii bolşevici după luni de zile de alte metode de tortură. Iată o altă dovada fizică incontestabilă a păstrării credinţei prin mucenicie. Foto integrală în baza textului. Părintele Marcu Dumitru, “fachirul” mărturisitor (+26 Februarie 1999) “Părintele …

INEDIT. Poeme furate de Securitate de la martirul Virgil Maxim şi găsite de fiica mărturisitorului în Dosarul de la CNSAS

Virgil Maxim (+19 Martie 1997) s-a născut în ziua de 4 decembrie 1922 şi, începând din 1942 şi până în 1964, a fost deţinut politic al regimului antonescian şi apoi al celui comunist. Ceilalţi doi fii ai unei familii de ţărani au fost, unul, condamnat la peste douăzeci de ani de închisoare, iar celălalt, membru al grupului de rezistenţă al …

“În Săptămâna Patimilor Badia Traian Trifan plângea, curgându-i şiroaie de lacrimi, încontinuu, până în noaptea de Înviere”

“M-a impresionat foarte mult şi Badea Trifan, care a fost prefectul Braşovului. Era un om de o bunătate şi linişte sufletească rar întâlnite, ce avea deja 22 de ani de închisoare făcuţi. În Săptămâna Patimilor plângea, curgându-i şiroaie de lacrimi, încontinuu, până în noaptea de Înviere. Trecuseră 2000 de ani, iar el plângea cum plângeau mironosiţele şi Maica Domnului, atunci.” …