“Dar, dincolo de somnul ce se-aşterne,
în greu-mi sarcofag incandescent
străfulgeră podoabele eterne.”
(din ultima poezie a lui Radu Gyr – Piramidă)
Era Săptămâna Mare a Postului anului 1975. Poetul Radu Gyr îşi dedica timpul meditaţiei interioare şi rugăciunilor din cadrul Bisericii. Cu 6 zile înainte de trecerea la Domnul, pe 23 aprilie, de ziua Marelui Mucenic Gheorghe, după ce s-a întors dintr-o vizită de la unchiul mamei care se chema Gheorghe, el a cerut o hârtie şi un toc şi s-a aşezat la masă. Şi a scris direct, fără să stea pe gânduri, această poezie profetică. Aceasta se intitulează Piramidă. Avea să devină ultima poezie.
Mulţumim celor care au avut amabilitatea să ne transmită imaginile foto şi video de la acest eveniment comemorativ găzduit de Mănăstirea Schitu Măgureanu.
Despre RADU GYR – AICI
Sursa: MĂRTURISITORII
