Connect with us

Ecaterina (Titi) Gâţă, martirizată în 9 aprilie 1949 de bolşevici, după ce a scuipat-o pe kominternista Ana Pauker

Ecaterina (Titi) Gâţă, şefa Cetăţuilor, a fost anchetată personal de kominternista Ana Pauker. La sfârşitul anchetei, Pauker i-a cerut tinerei să trădeze, adică să accepte colaborarea cu comuniştii. Drept răspuns, Titi Gâţă a scuipat-o pe reprezentanta ocupantului sovietic. Tânăra fecioară, care se pregătea să intre în monahism, a fost omorâtă, după ce a fost bătută, violată, şi torturată bestial – i s-au mutilat sânii cu cleştele şi i-a fost băgat un fier în vagin.

Mărturie a Doamnei Aspazia Oţel Petrescu:

“Lui Titi Gâţă i-a fost înscenată o sinucidere. Mama sa a fost chemată să-i recunoască cadavrul, ca să i-l poată da s-o înmormânteze. N-a avut putere să meargă şi l-a trimis pe feciorul ei. Când a intrat şi a descoperit-o, primul lucru pe care l-a făcut a fost să se uite la gât. Nu era urmă de spânzurătoare, era urmă de degete, cum a fost sugrumată. S-a speriat atât de tare, încât a fugit. A venit la maică-sa, plângând în hohote, şi i-a spus: „Mamă, nu s-a spânzurat, a fost omorâtă! Nu este o pierdută în faţa Domnului, ci este o martiră!” (Consemnată de Florin Palas)

Ecaterina Gata – Pentru ca a scuipat-o pe Ana Pauker i-au smuls sanii cu clestele, au violat-o si omorat-o

de Cezarina Barzoi, Ionut Baias   
In anchetarea sa s-a implicat direct Ana Pauker. Ecaterina Gata incheie insa scurt interogatoriul scuipand-o pe Pauker. In 8 zile au omorat-o. Maiorul Bulz a legat-o, a batut-o bestial, i-a mutilat sanii cu clestele, a violat-o, apoi i-a bagat un fier in vagin si, intr-un final, a omorat-o. Titi nu s-a casatorit niciodata fiindca alesese inca din copilrie o alta cale: monahismul. Pr. Arsenie Boca ii daduse binecuvantare pentru intrarea in monahism de indata ce lucrurile aveau sa se limpezeasca. Numai ca limpezirea nu a mai avut loc…

Fecioara cu parul blond si ochii verzi

Desi avea multi pretendenti, Titi ii refuza pentru ca alesese inca din copilrie o alta cale: monahismul. Parintele Arsenie ii daduse binecuvantare pentru intrarea in monahism de indata ce lucrurile aveau sa se limpezeasca.

Ecaterina Titi Gata s-a nascut Sibiu, in jurul anului 1924. Avea un corp cu tinuta atletica, o tinuta dreapta, parul blond, fata ovala, ochi mari si verzi. Ii placea sa imbrace o bluza alba cu model national pe piept. Urmeaza clasele primare si secundare la Sibiu, apoi se muta in Bucuresti impreuna cu mama sa si cu fratele.

La Bucuresti a inceput sa frecventeze cu regularitate din ’37 Cooperativa Legionara din strada Gutenberg. In halatul ei de gospodarie de la scoalal ucra la bufetul restaurantului legionar, sub directa ascultare a Corneliei Novac din Batalionul Comercial, la prepararea prajiturilor.

In acelasi timp intra in cetatuia „Ecaterina Teodoroiu” condusa de insasi sefa pe tara a Cetatuilor (organizatia de femei a Legiunii), Nicoleta Nicolescu.

Prigoana carlista. Manastirile transformate in inchisori

Lagarul de la Sadaclia

In anul 1938 Carol II-lea instaureaza dictatura regala, si porneste o adevarata vanatoare de legionari, intemnitand si asasinand zeci de lideri ai miscarii amintite dar si alti opozanti ai regimului.

In acest context se deschid o serie de lagare in cadrul unor manastiri: Tismana, Dragomirna, Suzana, Sadaclia, fie in foste unitati militare sau institutii ale statului – Vaslui, Miercurea Ciuc.

Un rol important l-a avut Patriarhul Miron Cristea, la acea data si Prim-ministru, care desfiinteaza astfel vietuirea respectivelor manastiri si opreste totodata activitatea liturgica. Astfel, parintele BOR (acelasi care inainte de 1918 spunea ca va crapa capul cu carja episcopala primului soldat regatean care va trece Carpatii pentru eliberarea Ardealului) le-a luat-o cu mult inainte comunistilor si lui Nicolae Ceausescu in desfiintarea de manastiri si prigonirea calugarilor.

Manastirea Sadaclia azi

Ecaterina Gata este arestata in decembrie 1938 si ajunge in lagarul de femei de la Sadaclia, din Basarabia, impreuna cu alte femei printre care si printesa Ioana Cantacuzino. Lagarul era amenajat in incinta Schitului Sadaclia; locul calugarilor fiind luat asadar de detinuti.

Intregul ansamblu era inconjurat de sarma ghimpata, paza era stricta, hrana era aproape inexistenta (ciorba de sfecla furajera) iar somnul era intrerupt constant de consemne sonore pe care santinelele le schimbau din cinci in cinci minute. Detinutele nu aveau voie sa intre in Biserica schitului.

La Sadaclia se aflau intemnitate numai fete, asupra carora regimul carlist facea presiuni constante pentru obtinerea desolidarizarii de Miscare si intrarea in organizatiile recent create de Carol al II-lea. Fetele ii respingeau insa pe anchetatori cu hotarare: “Nici o declaratie, nici un compromis”. Au fost eliberate abia in primavara anului 1940.

Trece clandestin granita de mai multe ori. Calauza incearca sa o violeze

O data cu instaurarea Statului National Legionar, revine la Bucuresti; se inscrie la facultate si a inceput organizarea cetatuilor, din a caror conducere facea parte. Dupa lovitura de stat a generalului Antonescu urmeaza o noua prigoana.

A trecut granita clandestin de 2 ori mergand la camarazii aflati in exil, dar a treia tentativa avea sa insemne si arestarea.

Atacata chiar de calauza pe care o platise sa o treaca granita si care a incercat sa o violeze, Titi s-a aparat luptandu-se cu calauza pana cand acesta a scos un cutit si a taiat-o la brat. Tipatul ei a alertat paza de frontiera si atat ea cat si agresorul au ajuns in arestul politiei.

Salvatoarea cartilor de la Biblioteca Central Universitara

Ecaterina Gata era pasionata de istorie, motiv pentru care mergea zilnic la Biblioteca Central Universitara unde se adancea ore intregi in studiu.

In 1944, in bombardamentele germane din 24-27 august, BCU a suferit grave avarii, iar incendiul a desavarsit distrugerile. In acel moment Titi a organizat actiunea de salvare a cartilor din Biblioteca Universitatii care era in flacari.

Parintele Arsenie Boca ii da binecuvantarea pentru a intra in manastire

Sfatuitorul si duhovnicul Ecaterinei era Parintele Arsenie Boca, care in acea perioada se afla la Sambata de Sus in manastirea Brancoveanu.

Titi mergea foarte des la el consultandu-l asupra deciziilor pe care le lua in coordonarea activitatilor sale.  Desi avea multi pretendenti pentru casatorie, Titi ii refuza pentru ca alesese inca din copilarie o alta cale: monahismul, pentru care isi pastrase sufletul si trupul neintinate. Parintele Arsenie ii daduse binecuvantare pentru intrarea in monahism de indata ce lucrurile aveau sa se limpezeasca.

Framanta lutul pentru facerea chiliilor de la Vladimiresti

Titi incepea prima lucrul si termina ultima. Se purta cu fetele cu o deosebita intelegere. Cum i se parea ca una a obosit sau nu se simtea bine, venea imediat acolo. Pe cea obosita o scotea o ora, doua de la lucru, iar pentru cea care i se parea bolnava chema o doctorita, o ingrijea si o veghea personal.

In ciuda opresiunii comuniste, Titi reuseste sa organizeze cu fetele ei la manastirea Vladimiresti o tabara de munca pentru ridicarea chiliilor manastirii. In Manastirea Vladimiresti se afla Marieta Iordache – Maica Mihaela, cea care ii predase in 1942 Ecaterinei conducerea Cetatuilor.

Titi a facut parte din toate trei seriile muncind fara intrerupere, zi dupa zi. Fetele faceau caramizi framantand lutul cu picioarele, Titi incepea prima lucrul si termina ultima. Se purta cu fetele cu o deosebita intelegere. Cum i se parea ca una a obosit sau nu se simtea bine, venea imediat acolo. Pe cea obosita o scotea o ora, doua de la lucru, iar pentru cea care i se parea bolnava chema o doctorita, o ingrijea si o veghea personal.

De dimineata fetele framantau lutul apoi il turnau in forme si il rasturnau sa se usuce. In timpul slujbei de dimineata, continuau munca, spunand in gand rugaciunea inimii: “Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatoasa!” Se facea o pauza la masa de pranz cand vorbeau, glumeau, se odihneau putin si munca reincepea cu framantatul lutului si turnarea caramizilor pana la masa de seara.

Dupa masa, se adunau toate la un loc. Urmau apoi povestirile si sfaturile date de maica Mihaela si de Titi. Asa se desfasurau serile pana dupa miezul noptii.

Aresarea din 1948

In anul 1948 se pregatea sa treaca iarasi granita spre a merge in exil. De data asta a fost arestata de agenti din sala de lectura a Bibliotecii Academiei. Avea in poseta pasaportul si toate cele necesare plecarii, dar nu si-a luat poseta din sala de lectura cand a plecat.

Un biet student, crezand ca a uitat-o, a fugit dupa ea si i-a dat-o. Astfel, dovada a cazut in mana Sigurantei.

O scuipa pe Ana Pauker. Este omorata printr-o cruzime de neimaginat

Titi a fost dusa la inchisoarea Malmaison de pe Calea Plevnei. Fiind vorba de comandanta Cetatuilor, in ancheta s-a implicat direct Ana Pauker care a incercat sa o faca pe Titi sa-si tradeze cauza, promitandu-i libertatea. Ecaterina Gata a incheiat discutia cu Pauker scuipand-o.

Cu acest gest si-a grabit sfarsitul. In 8 zile au omorat-o. Ingrata sarcina a fost dusa la sfarsit de catre Vasile Bulz. Dupa ce maiorul Bulz a legat-o, a batut-o bestial, i-a mutilat sanii cu clestele, a violat-o, apoi i-a bagat un fier in vagin si, intr-un final, a omorat-o. Pe data de 9 Aprilie 1949 a fost chemat fratele ei (venit de pe front), dus intr-o celula unde se afla spanzurata Titi cu propriul ei cordon.

Fratele a vazut in jurul gatului urme de degete. Socul asupra lui a fost atat de puternic, incat a luat-o la fuga. Ecaterina (Titi) Gata a fost aruncata probabil intr-o groapa comuna, fie a sfarsit la crematoriu.

Sursa: FGM

Preluare: MĂRTURISITORII

Print Friendly, PDF & Email
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Părintele Ilie Lăcătuşu din Giulești, sfântul cu moaşte întregi din România sau mortul-viu. Mărturii impresionante la 20 de ani de la descoperirea sa și la 35 de ani de la nașterea la Cer (+22 iulie 1983)

Articole

Uciderea bestială a Căpitanului Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. Crima din noaptea Sfântului Andrei. FOTO-DOCUMENTE

Articole

O fotografie inedită cu Corneliu Zelea Codreanu şi o scrisoare a Olguţei Blănaru Iordănescu (+6 octombrie 2015) împreună cu alte foto-mărturii

Articole

A avut Patriarhul Teoctist o moarte martirică? Ultimele cuvinte: “Merg la operaţie ca la Sfanta Liturghie”. REMEMBER la 9 ani în Ceruri (†30 iulie 2007)

Articole

Connect