La 17 ianuarie 2018 s-au împlinit 100 de ani de la naşterea luptatorului anticomunist Gogu Puiu, instruit de forțele occidentale pentru a organiza rezistența armată din Dobrogea. Întreaga sa poveste o puteţi citi AICI: POVESTEA LUI GOGU PUIU
În semn de cinstire a acestei zile în care se împlineşte un secol de la naşterea legendarului erou, Asociaţia Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei – care a declarat anul 2018 AN CENTENAR GOGU PUIU – a pus la dispoziţia publicului şi istoricilor interesaţi cele trei dosare de urmărire a lui Gogu Puiu, aflate în arhiva Securităţii şi declasificate în ultimii ani de serviciile secrete actuale.
Dosar SRI 54207 Vol. 1; Dosar SRI 54207 Vol. 2; Dosar SIE 22229.
Dupa 69 de ani de la dispariţia acestuia, cinci volume cuprinzând dosare pe numele liderului rezistenţei anticomuniste din Dobrogea, rămân clasificate, alături de două volume ale soţiei sale, Olimpia Puiu. Este greu de înţeles raţiunea menţinerii clasificării acestor dosare la atâta timp după producerea evenimentelor şi moartea – oficială – a celor în cauză… Totuşi, acest lucru arată încă o dată câtă groază a pricinuit Gogu Puiu Securităţii, care a continuat să-l urmărească mult timp după moarte, agenţii săi nefiind niciodată întru totul convinşi că acel trup carbonizat fusese cel al eroului intrat în legendă.
Mai jos, balada sa in aromana:
Cobadin, hoară ma n-sus, „Adzâ s-ancljdu 100 di anj di cându si-amintă Gogu Puiu. Tră tinjsearea a lui pitrecu unu shcurtu textu tră cânticlu adratu di Stere Puiu (afen-su alu Costel Puiul) tră Gogu Puiu. Dupâ polim, armânjlji Yeoryi Cucoli shi Ionel Zeana furâ atselj tsi xanaorganizară Minarea Legionară di Dobrogea. Dupâ tsi elj furâ arcats filichie (tu 1948), Cusha (Nicolae) Fudulea shi Gogu Puiu furâ atselj tsi si-alumtarâ contra a comunishtsâloru. Elj andreapsirâ 30 di fuljei di rezistentsă tu horili di Dobrogea.
Gogu Puiu si-amintă tu 1918, Gramaticova, Grâtsie (eara fărshirot shopan). Pârintsâlji a lui vinirâ Cadrilater tu anlu 1926. Tu 1940 s-curdisirâ hoara M. Kogălniceanu (Custantsa) iu afen-su alu Gogu eara preftu. Tu 1942-1944, Gogu shidzu Vâryârie. Di apoia dusi tu Ascâpitatâ. S-turnă tu Aprilu 1947. Dupâ unu anu di filichie (trâ atsea câ tricu ilegal sinurlu), s-turnă Dobrogea ti organizarea a alumtăljei contra a comunishtsâloru. Tu 17-li di Alunaru 1949 s-featsi unâ mari shedintsă prezidată di Gogu. Unu prudhotu lj-aspusi. Dupâ unâ alumtâ cu Securitatea, Gogu Puiu s-vâtâmă cu unâ grenadă tu 18-li di Alunaru 1949 shi intră tu leyendă. Angrâpsimu ma-nghiosu cânticlu a lui, adratu di Stere Puiu.
Aco sta un gione ascuns.
A lăi Gogu ali dade! (refren)
Cobadin, hoară alăvdată,
Anvirigată di armată.
Greashti ascherea shi nu va s-ljeartă:
„Ieshi s-tsă vedz soia ligată!”
Gogu, gioni, hilju di preft,
Easi nafoară s-da chept.
Greashti cu boatsea acătsată:
„Nu mi dau pi a voastră armată!”
Gogu cu a lui manliheri ,
Featsi cali pritu ascheri.
Când vru s-easă tu ubor,
Lu agudiră tu cicior.
Tu soni sh-tsănu nă shcretă,
Di-sh loă suflitlu pi zvercă.
Stere Puiu (amintatu Yismăciun 1940) avea 9 anj anda s-featsirâ aesti taxirăts. Afen-su alu Stere, Cociu Puiu, eara frati cu Olimpia, nveasta alu Gogu Puiu. Securitatea avea anvitsată câ Cociu lu dusi Gogu Cobadin. Cociu fu crisitu shi culăsitu la 15 anj di ahapsi. Ama nu eara duri. Fu scosu ditu filichie, deadun cu altsâ 37 di oaminj shi furâ vâtâmats di cratu (16 ditu atselj 38 eara armânj; nai ma multsâ furâ vâtâmats tu noaptea 9/10 di Martsu 1950). Cratlu comunistu vru ta s-da unu semnu a oaminjloru câ nu s-ancheadicâ di nomuri anda va ta sâ-shi scoatâ ahtea. Vru s-da shi unu semnu la atselj tsi-lj agiuta fugarilji, câ va s-pâlteascâ cu bana.”
La multi ani, Gogu Puiu, multi ani intru memoria Neamului Romanesc!
Sursa: Buciumul
Preluare: MARTURISITORII
