Pomenirea părintelui Liviu Galaction Munteanu – profesorul mărturisitor (16 mai 1898, Cristian – 8 martie 1961, Aiud)

Monumentul de la Aiud noapteaPomenire

8 martie 1961 – A trecut la cele veşnice în închisoarea de la Aiud preotul profesor de teologie Liviu Munteanu Galaction

8 martie 1961 – A trecut la cele veşnice în închisoarea de la Aiud preotul profesor de teologie Liviu Munteanu Galaction. Studii la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov (1909-1917), superioare la Institutul Teologic din Sibiu (1917-1920), cu diferenţă la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, unde a obţinut doctoratul (1924). Profesor de „Studiul biblic al Vechiului şi Noului Testament” de la Academia Teologică din Cluj (din 1924), iar între 1948 şi 1952 la Institutul Teologic Universitar, rector al Academiei (1937-1943 si 1946-1948). Apoi al Institutului (1948-1952), preot-paroh în Bistriţa (1952-1957), vicar eparhial la Cluj (1957-1958), membru în Adunarea eparhială a Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, iconom stavrofor; a suferit o detenţie de câţiva ani în închisorile comuniste (din noiembrie 1958), pentru că a întocmit un plan de predare a Religiei (condamnat la 8 ani de închisoare). Lucrări „Istoria creaţiunii în lumina cercetărilor ştiinţifice” (1929); „Predica de pe munte” (1932); „Învierea lui Iisus (1934); „Pentateuhul în faţa criticii moderne” (1937); „Vechiul Testament şi Pentateuhul” (1937); „Vechiul Testament şi creştinismul” (1937).

Liviu Galaction Munteanu – profesorul mărturisitor

de Adrian Nicolae Petcu

Născut la 16 mai 1898 într-o familie de învăţători, Liviu Galaction Munteanu era originar din localitatea Cristian, judeţul Braşov. S-a format ca teolog la Liceul „Andrei Şaguna“ din Braşov şi la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu, apoi la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, unde a obţinut şi doctoratul. A fost remarcat de episcopul Nicolae Ivan, care l-a hirotonit preot şi l-a numit profesor la Academia teologică din Cluj, ajungând astfel titularul cursului de Noul Testament, duhovnic, apoi chiar rector al acestei instituţii. În timpul ocupaţiei horthyste a rămas în Cluj, asigurând împreună cu episcopul Nicolae Colan un nucleu de rezistenţă românească şi ortodoxă. Cu toate împotrivirile autorităţilor comuniste de după 1948, episcopul Nicolae Colan l-a menţinut pe profesorul Galaction la conducerea noului institut teologic, până la desfiinţarea din 1952. Încercările sale de a-i forma pe studenţii teologi pentru a putea răspunde la greutăţile impuse de autorităţile statului au atras atenţia organelor de Securitate care îl urmăreau permanent, arestându-l în 1952 şi supunându-l la presiuni pentru a-şi înceta activitatea. A fost repartizat la o parohie din Bistriţa, de această dată aplecându-se asupra catehizării copiilor. La 6 iunie 1958, preotul Galaction Munteanu a fost numit vicar administrativ, la cererea noului episcop Teofil Herineanu, care avea un proiect de relansare a catehizării în eparhia Clujului. Părintele Galaction a întocmit o programă pentru catehizarea copiilor şi adulţilor, pentru care a obţinut aprobarea Permanenţei eparhiale şi fiind difuzată la preoţii din Episcopie. Entuziasmul manifestat de unii preoţi a alertat Securitatea care a blocat întreaga acţiune, iar preotul Galaction a fost arestat. Urmarea a fost tragică: părintele Galaction, anchetat cu mare cruzime de Securitate, a fost trimis în justiţie, la 6 mai 1959 fiind condamnat la opt ani închisoare corecţională, încadrarea juridică fiind „uneltire contra ordinii sociale“. Aflat în penitenciarul Aiud, la 8 martie 1961, părintele Liviu Galaction Munteanu trecea la cele veşnice, urmare a tratamentului inuman la care fusese supus.

Sursa: Memoria Bisericii

Martiriul părintelui Liviu Galaction Munteanu

de Fabian Seiche

Născut la 16 mai 1898 în comuna Cristian (Brașov). A studiat în localitatea natală (1904-1909), a urmat apoi liceul „Andrei Șaguna” în Brașov (1909-1917) și Institutul Teologic din Sibiu (1917-1920). Doctor în Teologie la Cernăuți (1923), căsătorit în același an și numit ca profesor pentru Studiile biblice la nou-înființata Academie Teologică din Cluj (1924). Rector al Academiei (1937-1943 și 1946-1948), apoi al Institutului (1948-1952). Hirotonit preot la 17 februarie 1927 de către episcopul Nicolae Ivan. A fost profesorul cu cea mai lungă activitate în cadrul Institutului, participând la nașterea, dar în același timp și la distrugerea acestuia în 1952. Ortodoxia românească din Transilvania, în frunte cu rectorul Munteanu, a fost umilită prin desființarea Institutului teologic, în schimb cel Protestant, pentru maghiari, continua să funcționeze la Cluj. Dar profesorul a fost încă o dată umilit prin transferarea ca simplu preot la o parohie din Bistrița, 1952-1958. Aici, pe baza experienței câștigate, sobrul și eruditul profesor s-a remarcat imediat prin conduita morală, prin puterea cuvântului său de a cuceri și de a apropia de Biserică tot mai mulți credincioși, pe baza unei credințe și a unei cunoașteri de înaltă ținută. Toate acestea erau în contrast cu ideologia regimului.

După „exilul” din Bistrița este readus la Cluj ca vicar administrativ al Episcopiei. La 1 martie 1958, vicarul preot stavrofor Sabin Truția este pensionat și încadrat la biserica „Schimbarea la Față” din Cluj. În locul său este numit la 1 iunie părintele Liviu Munteanu de la parohia Bistrița II și îmbisericit (încadrat) la catedrala episcopală. Decizia este recunoscută de Departamentul Cultelor prin hotărârea nr. 7570/2 iunie 1958. Era o reparație morală pentru munca ce a dat prestigiu și demnitate Ortodoxiei și cinste eparhiei Clujului.

La 20 august 1958, cu ocazia Adunării Protopopilor din eparhie, se discuta prin tre altele, despre prozelitismul sectelor (unele neadmise de stat) contra Ortodoxiei, considerându-se necesară îmbunătățirea muncii de catehizare a credincioșilor. Părintele profesor Ioan Bunea subliniase în referatul său despre iehoviști că sectele sunt „un real pericol atât pentru Biserică, cât și pentru ființa Statului” și că cele mai bune metode de combatere a lor sunt:

– Propovăduirea Evangheliei prin predici, prin vizite canonice;

– Convorbiri particulare cu credincioșii – „cu vreme și fără vreme”;

– Editarea unei foi săptămânale, a unei broșuri mărunte pentru popor (în genul „Renașterii”);

– Viața morală a preotului.

La cererea protopopilor, Adunarea Eparhială condusă de episcopul Teofil însărcinează pe vicarul Munteanu cu întocmirea unei programe analitice orientative pentru catehizarea elevilor și adulților. Programa, redactată împreună cu pr. prof. Ioan Bunea, avea ca model manualele Seminarului Teologic a probate de Stat iar ca suport și autoritate, ordinul Sfântului Sinod către toate episcopiile din anul 1951 și care suna astfel: „vă trimitem aci alăturată, spre a fi pusă în aplicare, cu începere de la 1 ianuarie 1952, Programa analitică cu subiectul catehezelor ciclul I și II aprobată de Sf. Sinod în ședința sa de la 12 Noembrie 1951”. Semnează Justinian patriarh (nr.22606/1951).

Programa fusese prezentată episcopului Teofil și aprobată de Consiliul Eparhial, expediată în toate protopopiatele Clujului la 3 și 4 septembrie 1958. Adulții urmau să fie catehizați după vecernia de duminică și în sărbători, iar copiii sâmbăta după-masă sau duminica înainte de Liturghie, o jumătate de oră săptămânal. Forurile de stat au considerat acest lucru o intenție dușmănoasă a părintelui vicar Munteanu de a reintroduce religia în școală, care însemna „crimă de uneltire împotriva ordinei sociale” și pentru care acesta va fi arestat, judecat și condamnat la 17 ani de temniță grea, iar după recurs, la 8 ani închisoare corecțională și confiscarea totală a averii personale. În fapt, inițiativa programei a aparținut Adunării Eparhiale, el doar redactând textul propus și semnându-l; apoi, fila procesului verbal din 20 august semnată de Adunare, din care rezulta clar nevinovăția sa, a dispărut din registru. Acea programă și semnătură au fost pretextul și prilejul condamnării unei personalități puternice, cu multă influență asupra generațiilor de studenți și (viitori) preoți, care risca să devină un focar de cultură și mistică subversivă pentru autorități, așa cum fusese până în luna iunie a aceluiași an părintele Fl. Mureșan. Suprimarea dascălului devenit prea evident incomod era o necesitate a regimului. La 22 noiembrie acesta a fost destituit prin decizia Departamentului Cultelor nr. 20029/1958 și înlocuit cu pr. dr. Iuliu Goșescu (1959-1961), iar la 6 mai 1959 a fost condamnat (30 mai, după recurs).

Târât la Securitatea din Cluj, în închisorile Gherla și Aiud, a fost supus unui regim de exterminare, lipsit de îngrijiri medicale – suferind de hemiplegie (paralizie pe o parte a corpului) –, supus unor traume psihice – i s-a spus că unul dintre copii s-a sinucis, iar celălalt a fost exmatriculat din facultate – și adus într-o stare avansată de marasm fizic (slă biciune extremă). Va sfârși la Aiud în 8 martie 1961 și va fi aruncat într-o groapă comună [1].

Revista Gând și Slovă Ortodoxe N.33

Vedeti si Memoria.Ro: Câteva rânduri despre tatăl meu, preotul Liviu Galaction Munteanu

_____________________

[1] A se vedea: Arhivele…, Dosarele IV-6-939; II-10-940; Anuar IV, 1996-1998, al Facultăţii de Teologie, Cluj-Napoca, 2000, studiu semnat de Pr.prof.dr. Alexandru Moraru; Mircea Păcurariu, Dicţionarul Teologilor Români, ediţia a II-a, 2002, p. 321.

Lucrări:

–      lstoria creaţiunii în lumina cercetărilor ştiintifice, Cluj, 1929, 168 p.;

–      Predica de pe munte, Cluj, 1932, 143 p.;

–     Învierea lui Iisus, în vol. Zece ani în slujba Bisericii şi a neamului, 1924-1934, Cluj, 1934, p. 131-162;

–      Pentateuhul în faţa criticii moderne, Cluj, 1937, 57 p.;

–      Vechiul Testament şi Pentateuhul, Cluj, 1937, 95 p.;

–      Vechiul Testament şi crestinismul, Cluj, 1937, 62 p.;

–      Paradisul biblic. Căderea protopărinţilor în păcat. Studiu exegetic, Cluj, 1939, 148 1 p.;

–      Valoarea istorică a Evangheliilor sinoptice. Studiu introductiv, Cluj, 1939, 65 p.;

–      Epistola Sfântului Apostol Pavel către Galateni, Cluj, 1940, 132 P.;

–      Viaţa Mântuitorului nostru lisus Hristos, Cluj, 1942, 339 p.;

–      Viaţa Sfântului Apostol Pavel, Cluj, 1942,246p.;

–      Viaţa Sfântului Apostol şi Evanghelist loan, Cluj, 1943, 248 p.;

–      Viaţa Sfântului Apostol Petru, Cluj, 1945,203 p.;

–      Viaţa Sfinţilor Apostoli, Cluj, 1945, 256 p.;

–      Sfântul Apostol Pavel muncitor cu braţele, în ST, an.III,1951,nr.7-8,p.430-436.

–      Co-autor al manualului de Studiul Noului Testament pentru Institutele teologice, Bucureşti, 1954, XII + 208 p. (ed. a II-a, Bucureşti, 1977, 256 p.).

–      Diferite articole în “Renaşterea” şi  “Viaţa Ilustrată” de la Cluj şi alte periodice.

MARTURISITORII.RO

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.