Connect with us

21 Iunie 2017

Apel: Nu schimbați numele străzii „Radu Gyr”!

Către Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca
În atenția membrilor Consiliului Local

UPDATE: Mesaj emoţionant al familiei lui Radu Gyr la aflarea veştii de la Cluj: “Răul nu poate să triumfe întotdeauna! Mulţumim din suflet miilor de români care s-au mobilizat pentru Poetul Pătimirilor României!” UPDATE: VIDEO DE LA CLUJ

Stimate doamne și stimați domni,

În data de 22 iunie 2017 veți hotărî, în cadrul ședinței Consiliului Local, soarta străzii „Radu Gyr, aflată pe ordinea de zi la numărul 31. Nu veți decide o simplă schimbare de nume, veți decide dacă prin votul dumneavoastră veți alege să legitimați hotărârile abuzive luate în 1945 de către Tribunalul Poporului, dirijat de ocupanții bolșevici, sau veți alege demnitatea națională, dreptul neamului nostru de a-și cinsti eroii, martirii și mucenicii.

Schimbarea aceasta de nume, deși solicitată oficial prin adresa Ministerului de Interne (la sugestia INSHR Elie Wiesel) este atât imorală cât și ilegală!

Radu Gyr, poetul care l-a coborât pe Iisus în temnițele comuniste, a îndurat 16 ani de detenție pentru crezul său, fiind încarcerat la Aiud, Jilava, Văcăreşti, Râmnicu Sărat şi Braşov. Umilit, batjocorit, scos din istorie și din memoria neamului său de către bolșevicii care s-au făcut stăpâni pe țara noastră, marele poet a fost condamnat la pachet cu alți eroi și intelectuali de marcă în „lotul ziariștilor naționaliști”, acuzați de „crime de război”. Acuzație aberantă din toate punctele de vedere!

Aceste procese sinistre au fost pur politice, înscenate de nou instauratul regim prin Tribunalele Poporului! A legitima astăzi o condamnare utopică (atunci și mai ales acum) comandată de către regimul comunist – decretat de statul român postdecembrist drept „regim criminal” – este de neînțeles și de neacceptat!

Schimbarea numelui străzii „Radu Gyr” este imorală pentru că:

Ne aflăm în 2017, an închinat de Patriarhia Română „apărătorilor ortodoxiei în temnițele comuniste”. Așa cum știți, în acest context, Patriarhia Română a dedicat poetului Radu Gyr ample materiale audio, video și scrise, difuzate pe toate canalele media ale Patriarhiei (Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina, Agenția de știri Basilica).

Vă aflați în Cluj-Napoca, orașul vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania – coleg de suferință și pătimire cu Radu Gyr. În orașul dumneavoastră, Mitropolia Clujului cârmuită de ÎPS Andrei a organizat numeroase manifestări în care au răsunat versurile lui Radu Gyr, i s-au recunoscut și omagiat jertfele și pătimirile suferite în și pentru Hristos.

După 44 de ani de comunism și încă 27 de ani de libertate, autoritățile democratice ale Statului Român îl stigmatizează și reincriminează pe Radu Gyr! Acesta, adormit întru Domnul acum 42 de ani, plătise deja cu 16 ani din viață vina de a fi naționalist și anticomunist. Acum reluăm sentința politică impusă prin forță de regimul comunist la pachet cu argumentația „acuzatorilor publici” de sinistră amintire?

De curând statul român a adoptat legea 127/2017 privind instituirea „Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste în data de 14 mai”. Legea 127/2017 acordă cinstire tuturor pătimitorilor din temnițele comuniste – fără specificații privind orientarea lor politică, acuzațiile aduse la proces sau tipul condamnării. Această lege activă a Statului Român, inițiată de către 34 de deputați aparținând PSD, PNL, UNPR, minorități sau neafiliați, folosește în expunerea de motive, numele lui Radu Gyr:

Suntem conștienți de nume mari ca ale părintelui Nicolae Steinhardt, pastorului Richard Wurnbrand, episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, părintelui greco-catolic Tertulian Langa, politicianului Iuliu Maniu, a poetului Radu Gyr  și a soției sale sau Mircea Vulcănescu, Aurelian Bentoiu, între mulți alții care au pătimit în aceste temnițe?

Se impune așadar, ca această zi să fie cinstită și declarată zi națională a   acelor martiri, care și-au adus darul înaintea istoriei și a Cerului pentru neamul nostru, care s-au jertfit pe ei că să ne fie nouă bine. Din respect pentru cei ce  au îndrăznit să reziste acelor vremuri istorice, Parlamentul României are datoria morală să declare ziua de 14 mai ca zi a martirilor temnițelor comuniste.

Pe de o parte, Radu Gyr este invocat de către parlamentarii noștri ca model și motiv pentru instituirea unei „Zile naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, iar pe de alta, i se înlocuiește numele în nomenclatorul străzilor din Cluj? Vă reamintim că legea 127/2017 – inclusiv expunerea de motive – a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Veți lovi încă o dată în familia mult pătimitorului Radu Gyr. Așa cum probabil știți, fiica acestuia, doamna Simona Popa, este în viață. Nu o supuneți încă o dată la umilința de fi considerată „fiică de bandit”. Nu o faceți să retrăiască nedreptatea și suferința care i-au marcat copilăria și adolescența!

 Schimbarea numelui străzii „Radu Gyr” este ilegală pentru că:

Invocarea OUG 31/2002 completată prin neinspirata lege 217/2015 în schimbarea numelui străzii „Radu Gyr” este lipsită de temei legal!

Legea 217/2015 prevede în mod clar la Articolul 13, punctul 1 că: „Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice.”

Această prevedere NU este retroactivă! Neretroactivitatea legii a devenit principiu constituțional odată cu intrarea în vigoare a Constituției României din anul 1991. De atunci, acest principiu constituțional trebuie respectat obligatoriu, în toate actele normative emise și publicate în Monitorul Oficial.

Potrivit Constituției României, titlul II, articol (2): Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”

Așadar articolul 13, punctul 1 din legea 217/2015 nu se aplică în cazul străzii „Radu Gyr”, care există în Municipiul Cluj cu mult înaintea intrării în vigoare a legii 217/2015.

Memoria lui Radu Gyr face parte din memoria neamului

Stimați membri ai Consiliului Local Cluj-Napoca, în primii 20 de ani ai comunismului în țara noastră, temnițele au înghițit flămânde sute de mii de jertfe, suferințe, pătimiri și vieți. Dar comunismul a creat și un alt tip de detenție, mult mai cumplită și mai periculoasă: temnițele memoriei. În ele au ferecat credințele și valorile neamului românesc. Astazi, la 73 de ani de la instaurarea iadului bolșevic în țara noastră, avem dreptul la adevăr, la memorie, la istorie. Cei închiși în temnițele memoriei – eroi, martiri, mărturisitori – au dreptul să fie lăsați să iasă în lumină – pentru că sunt Fii ai Luminii.

Anul 2017 este închinat pătimirii lor de către Biserica Ortodoxă Română. Biserica Greco-Catolică pregătește pentru anul 2018 trecerea în randul sfinților a episcopilor martiri care au trecut prin temnițele comuniste. Statul Român le-a închinat două zile naționale de cinstire prin: legea 247/2011 privind stabilirea zilei de 9 martie „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989” și legea 127/2017 privind instituirea „Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste în data de 14 mai”.

E timpul ca Radu Gyr, împreună cu întreaga generație martirizată în temnițe de către regimurile de dictatură care ne-au bicuit țara și ne-au omorât elitele, să se întoarcă biruitori în istoria neamului lor. Le datorăm asta lor, copiilor și soțiilor lor. Ne-o datorăm și nouă: ca neam, ca stat, ca români.

Nu schimbați numele străzii „Radu Gyr”! Aveți toate argumentele morale și legale de care este nevoie pentru a da joi un vot al demnității.

Cezarina Condurache

Fundația Profesor George Manu

21 iunie 2017, București

Fundaţia „George Manu”

ACTUL DEMENT AICI – PDF:

Atentat la Radu Gyr – Vulcanescu – Vintila Horia – Gen. Jienescu – I. C. Petrescu

Asociația Foștilor Deținuți Politici se arată „indignată de pretențiile aberante ale Institutului Elie Wiesel” și denunță „încercarea sa de a ne lăsa fără mari personalități ale vieții culturale din România”

Continuă să sosească reacțiile la decizia Institutului „Elie Wiesel” de a soma – prin intermediul Ministerului de Interne -, mai multe instituții pentru a schimba numele unor străzi, școli sau pentru a elimina anumite monumente, care poartă numele sau sunt dedicate unor foști deținuți politici, informeaza ActiveNews.

Un comunicat important a venit din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici și Deportați (AFDPD), organizație condusă de domnul Octav Bjoza. AFDPD se arată nemulțumită de acțiunile Institutului și nu înțelege care sunt „crimele” care i se impută unui Mircea Vulcănescu sau Radu Gyr, mai ales că aceștia au fost condamnați pe motive politice de așa-zisele Tribunale ale Poporului, înființate de comuniști.

Mai mult, AFDPD susține că societatea românească „nu are nevoie de false tensiuni”. Președintele AFDPD, Octav Bjoza, a fost decorat de președintele Iohannis în 2014 și este subsecretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România între 1945 și 1989.

Iată comunicatul:

„Foștii Deținuți Politici și Deportați împotriva extremismului !”

Comitetul Național de Conducere al Asociației Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR) nu a agreat și nu agrează nici o formă de totalitarism, fie el de dreapta sau de stânga. Nici o dată nu am acceptat conflicte interetnice, sau confesionale.

Se știe că după Cel de al doilea Război Mondial, cea mai mare parte a elitelor neamului românesc, adică, ce a avut acest popor mai demn, mai moral, mai sfânt, mai bine pregătit profesional, au fost trimise la moarte, fiind judecate de așazisele „Tribunale ale Poporului”. Știm de asemenea, că aceste tribunale, prin completele lor de judecată formate din pleava morală a societății românești, au dat sentințe  dictate din afara țării, multe dintre ele fiind de genul „criminal de război”.

A venit momentul ca Justiția Română să ia act de caracterul samavolnic al tuturor sentințelor date de „Tribunalele Poporului”!

În sălile acestor tribunale ale poporului erau aduse echipe de muncitori manipulați, deveniți fără voia lor, trădători de neam și țară, să înfiereze pe cei aflați în boxa acuzaților, cerând condamnarea acestora la moarte. Așa s-a scris între anii 1945-1950, o falsă istorie a românilor, pe care am fost nevoiți să o învățăm și unii dintre noi. Aceste tribunale au servit un regim „ilegitim și criminal”.

Astăzi, după aproape 70 de ani de la acele evenimente, nu putem fi doar mâhniți, ci suntem chiar indignați de pretențiile aberante ale Institutului pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, în încercarea sa de a ne lăsa fără mari personalități ale vieții culturale din România. În concret, se cere instituțiilor Statului Român, eliminarea denumirilor unor străzi și instituții, precum și dărâmarea unor statui și plăci comemorative.

În concret, mă voi referi doar la trei cazuri și anume, acelea ale lui Vintilă Horia, Mircea Vulcănescu și Radu Gyr, toți fiind mari personalități ale vieții culturale a României. Cunoaște cineva vreo crimă săvârșită de unul dintre ei !?

Culpabilizează cineva pe toți foștii membri ai Partidului Comunist „ilegitim și criminal”, cum că ar fi fost vinovați de zecile de mii de crime săvârșite asupra acestui popor?

Radu Gyr este poetul suferinței neamului românesc, poetul suferinței din detenția politică a temnițelor și lagărelor de exterminare din vremea comunismului. El trebuie să ocupe un loc de frunte în Istoria literaturii române.

Cerem cu fermitate stoparea unor astfel de acțiuni!

Unde sunt domnilor, „punțile toleranței”? (vezi Simpozionul Internațional).

Societatea românească de astăzi nu are nevoie de false tensiuni!

Abordarea aspectelor extreme din istorie nu trebuie să se facă în spirit extremist.

În prag de centenar, România are nevoie de reconcilierea deplină cu propria sa istorie.

Considerăm că o dezbatere publică, un dialog între cele două părți, ar fi condus cu certitudine, la o înțelegere a fenomenului și găsirea unor soluții constructive.

În temnițele și lagărele de exterminare din vremea comunismului, adică acolo la limita dintre viață și moarte, am învățat că iubirea și iertarea mă fac mai puternic, mai înțelept. Și m-au făcut.

Președinte AFDPR,

Octav Bjoza

http://afdpr.ro/informativ/6557

Un ONG a înaintat o plângere la SRI împotriva Institutului „Elie Wiesel”: Creează FALSA idee că în România ar exista un val de antisemitism împotriva căruia simte că are menirea de a lupta

Pentru prima oară din 2005, anul în care a fost înființat, acțiunile Institutul „Elie Wiesel” pentru studierea Holocaustului, sunt raportate Serviciului Român de Informații, pentru că intervine „în mod brutal în modificarea și chiar ștergerea istoriei naționale”, se arată într-un mesaj postat pe pagina oficială a Asociației „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”, transmite ActiveNews.

În text, organizația a cărei președintă de onoare este fosta deținută politic Zoe Rădulescu, afirmă că Institutul „instigă și generează reacții ce amenință echilibrul și pacea socială”, ceea ce constituie, „un atac la siguranța națională”.

Reacția vine după ce Institutul „Wiesel” a trimis adrese către MAI pentru a soma diferite instituții locale, între care școli, să elimine numele unor persoane pe care le consideră vinovate de „crime de război”, între care Mircea Vulcănescu, poetul Radu Gyr sau generalul Gheorghe Jienescu.

Iată comunicatul:

Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” adresează un apel public către instituțiile a căror atribuție este apărarea siguranței naționale, de a lua măsuri în privința acțiunilor desfășurate de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” (INSHR-EW).

Considerăm că INSHR-EW, care acționează sub egida Guvernului României, își depășește atribuțiile și statutul care îi sunt stabilite prin Hotărârea Guvernamentală nr. 902 04/08/2005 reactualizată, în baza căreia funcționează, intervenind într-un mod brutal în modificarea și chiar ștergerea istoriei naționale. Demolarea statuilor, schimbarea numelor de străzi, școli și licee, care amintesc de martirii și eroii naționali, victime ale totalitarismului comunist, nu reprezintă atribuțiile acestui institut.

Mai mult decât atât, apreciem că, prin astfel de acțiuni, conducerea INSHR-EW instigă la ură politică și religioasă, atitudini care pot genera revolte din partea cetățenilor.

Atunci când o organizație atacă în mod repetat valori fundamentale ale statului sub umbrela căruia acționează (iar cultul eroilor și personalităților culturale reprezintă una dintre aceste valori), atentând prin astfel de acțiuni la însăși identitatea națională a acelui stat, constituie un atac la siguranța națională. Totodată, atunci când, în maniere ce contravin principiilor democrației, o organizație – de drept public sau privat – instigă și generează reacții ce amenință echilibrul și pacea socială, aceasta constituie, de asemenea, un atac la siguranța națională.

Prin acțiuni de genul celor enumerate mai sus, conducerea Institutului „Elie Wiesel” creează falsa idee că în România ar exista un val de antisemitism împotriva căruia simte că are menirea de a lupta. Amintim, în acest sens, poziția fostului șef al Serviciului Român de Informații, dl George Maior, ca și aceea a șefului Federației Comunităților Evreiești din România, dl Aurel Vainer, care ambii au declarat public că în România antisemitismul nu reprezintă un fenomen și că în România nu se poate vorbi de forțe politice extremiste. (SURSA: http://adevarul.ro/cultura/istorie/extremism-antisemitism-nationalism-pericolele-contemporane-europei–masa-rotunda-adevarul-live-vineri-24-iulie-1_55b0bf61f5eaafab2cdaf4ce/index.html/)

Date fiind cele arătate mai sus, considerăm că instituțiile abilitate au obligația de a lua măsurile necesare pentru ca astfel de atacuri la adresa stabilității și imaginii statului român, precum și la identitatea poporului român, să fie contracarate.

Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei

Președinte de onoare: Zoe Rădulescu – născută deținut politic, fiica luptătorului anticomunist Gogu Puiu

Președinte: Elena Sechila

Petitie: “SOLIDARITATE CU RADU GYR. Cerem Primariei Cluj Napoca sa nu schimbe numele strazii Poetului Inchisorilor.”

Către: Primăria Municipiului Cluj Napoca

Domnule Primar, Domnilor Consilieri locali,

Am luat cunoștință cu surprindere și indignare de proiectul de hotărâre prin care urmează a fi schimbată denumirea străzii Radu Gyr din Municipiul Cluj Napoca, în urma solicitării Ministerului Afacerilor Interne şi intervenţiei Institutului Național pentru Studiul Holocaustului în România “Elie Wiesel”, intervenţie pe care noi o considerăm abuzivă si neîntemeiată.

În numele Fundaţiei “Ion Gavrilă Ogoranu”, înfiinţată la iniţiativa luptătorilor anticomunişti care au supraviețuit represiunii, având ca obiect de activitate, conform statutului, “cinstirea şi păstrarea vie a memoriei luptătorilor pentru libertatea şi demnitatea naţiunii române în decursul deceniilor de represiune prin care a trecut România în ultimul secol”, vă comunicăm poziția noastră argumentată, pe care o supunem atenției Consiliului Local privitor la proiectul hotărârii de schimbare a numelui străzii Radu Gyr cu numele artistului maghiar Szervatiusz Jeno. Ne solidarizăm, pe această cale, cu poziţia adoptată în acest caz de preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, dl Octav Bjoza, subsecretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor anticomunişti.

Poetul Radu Gyr a intrat deja în conștiința națională ca “poet al pătimirii“ în închisorile comuniste. Opera poetulului Radu Gyr are o valoare artistică incontestabilă, confirmată şi prin faptul că poetul a fost de mai multe ori laureat al Societății Scriitorilor Români, Institutului pentru Literatură și Academiei Române. Dar poate cea mai importantă contribuţie a operei lui Radu Gyr este suportul moral constituit de poeziile sale pentru mii şi mii de deţinuţi politici. Mulţi dintre ei au mărturisit, în volumele de memorialistică publicate, că, în lungii ani de suferinţă şi deznădejde, creaţiile zămislite de Radu Gyr în infernul concentraţionar, transmise din om în om prin viu grau sau prin alfabetul Morse, au constituit hrana sufletească şi sprijinul care i-a ajutat, alături de rugăciune, să supravieţuiască.

Intervenţia INSHR-EW pare cu atât mai suprinzătoare, cu cât este de notorietate faptul că poetul Radu Gyr, în calitatea sa de Director General al Teatrelor din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, a dispus înfiinţarea în Bucureşti, în septembrie 1940, a Teatrului Evreiesc Baraşeum, singurul teatru evreiesc din Europa care a funcționat în tot restul anilor celui de-al Doilea Război Mondial. După cum declara şi la procesul din 1945, motivul pentru care Radu Gyr a luat această iniţiativă a fost situaţia deosebit de grea a artiştilor evrei, care – în baza unei decizii a guvernului legionaro-antonescian nu mai puteau fi salariaţi ai teatrelor existente. Astfel, acestor oameni li s-a oferit o posibilitate de trai şi de afirmare a spiritului artistic.

Povestea condamnării lui Radu Gyr, împreună cu alţi scriitori şi ziarişti, în procesul intentat în 1945 de guvernarea comunistă instaurată de ocupantul sovietic, constituie subiectul unuia dintre cele mai dramatice episoade din filmul “Memorialul Durerii”, producţie a Televiziunii Române, având ca autoare pe prestigioasa realizatoare TV Lucia Hossu Longin. În filmul documentar „Demonul din calimara” este dezvăluită, în toată monstruozitatea sa, farsa juridică înscenată de comunişti în acest proces politic, un proces al delictului de opinie, montat în contradicţie cu normele legale şi constituţionale din acel moment.

O mare parte a vieţii lui Radu Gyr a fost petrecută în închisorile regimurilor totalitare ce au întunecat trecutul recent al României. În 1938-1940 el a fost deţinut politic în lagărul de la Miercurea Ciuc, după care, în 1941, a fost condamnat din nou de regimul lui Ion Antonescu. În 1945, poetul a făcut obiectul unui nou proces politic, alături de alţi scriitori şi jurnalişti acuzaţi de guvernul comunist instaurat de ocupaţia sovietică pentru literatura şi activitatea lor ziaristică.

Pentru a putea înţelege mai bine contextul în care s-a desfăşurat acel proces şi caracterul său ilegitim şi abuziv, vom apela la consideraţiile jurnalistului de origine evreiască Teşu Solomovici, publicate în ziarul Ziua, material republicat anii trecuţi pe site-ul Ziarişti Online: “Decretul-lege din 21 aprilie 1945 legifera o invenţie comunistă satanică: “Tribunalul Poporului”. O instanţă specială de judecată, neexistentă până atunci, care va deveni principala armă de exterminare a “elitelor burgheze”.

Reputatul istoric Dinu C. Giurescu, în cartea “Uzurpatorii”, arată că acest lucru a fost posibil datorită guvernului impus prin ultimatumul şi şantajul exercitat de A. Vîşinschi în numele lui Stalin. Guvernul Petru Groza, de la 6 martie 1945, a făcut posibil ca administraţia centrală şi teritorială, poliţia, jandarmeria, armata, informaţiile şi comunicaţiile să fie controlate de Partidul Comunist Român. Sarcina trasată de Stalin stipula clar: trei ani pentru comunizarea României şi nimicirea definitivă a “duşmanilor poporului”. (…)

“Printre cei dintâi vizaţi de noile organisme au fost ziariştii. Mai ales aceia care, prin scris şi atitudini publice, s-au plasat între factorii de reală influenţă. Aceia care au condus marile cotidiene – «Universul», «Curentul », «Porunca Vremii», «Gândirea » – au fost consideraţi responsabili ai naţionalismului, legionarismului, susţinători ai hitlerismului şi fascismului. Ei au primit etichete de antisemiţi, antisovietici, antidemocraţi şi au fost judecaţi drept criminali de război“, scrie [cercetătorul] Ioan Opriş. Au fost introduse noi principii diriguitoare, între care abolirea prezumţiei de nevinovăţie: de vreme ce erai arestat, erai vinovat. Dreptul la apărare devenise o simplă formalitate, iar sentinţa se hotăra de regulă, înaintea procesului, în timpul anchetei. Astfel, toate principiile de bază ale Justiţiei româneşti, care răspundeau standardelor europene ale vremii, erau răsturnate – scrie Giurescu”. ( Sursa: http://www.ziaristionline.ro/2011/03/27/tesu-solomovici-despre-procesul-ziaristilor-nationalisti/ )

În aceste condiţii, considerăm că ar fi aberant ca, în România anului 2017, la 27 de ani de la căderea comunismului, într-o ţară membră NATO şi UE, consiliul local al celui mai mare oraş din Transilvania să ia o decizie pe baza tezelor susţinute, în urmă cu 72 de ani, de reprezentanţii Partidului Comunist Român, la ordinele ocupantului sovietic. De altfel, măsura de înlocuire a numelui poetului Radu Gyr acordat străzii din Cluj Napoca se află în contradicţie flagrantă cu un act normativ (iniţiat de grupul PNL), recent adoptat de Parlament şi promulgat de Preşedintele Klaus Iohannis.

Este vorba de Legea nr.127 din 30 mai 2017 pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, în a cărei expunere de motive, poetul Radu Gyr este menţionat, alături de Mircea Vulcănescu, Iuliu Maniu, Nicolae Steinhardt, Tertulian Langa, Richard Wurmbrandt şi alte nume mari, ca unul dintre martirii închisorilor politice comuniste cărora le este închinată această zi. (Sursa: https://www.agerpres.ro/politica/2017/05/30/legea-prin-care-14-mai-devine-zi-nationala-de-cinstire-a-martirilor-romani-din-temnitele-comuniste-promulgata-18-28-58 )

Este evident că retragerea numelui lui Radu Gyr acordat străzii din Cluj, sub acuzaţia de a fi fost “criminal de război”, contravine flagrant actului normativ sus menţionat.

Domnule Primar, Domnilor Consilieri locali,

Ţinând cont de cele arătate în această petiţie, vă solicităm să nu aprobaţi hotărârea de modificare a denumirii străzii Radu Gyr. Numele celui care a devenit simbolul transfigurării artistice a suferinţei în închisorile politice comuniste trebuie să rămână la locul său, ca un act de dreptate în faţa Istoriei şi a viitorului Naţiunii române. Stă în puterea dumneavoastră să arătaţi că administraţia publică a municipiului Cluj Napoca se află în mâna unor oameni demni, călăuziţi în activitatea lor de respectul pentru Adevăr şi valorile naţionale.

Cu deosebită stimă,

Coriolan Baciu

Preşedintele Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu

Autor: Fundatia Ion Gavrila Ogoranu

Destinatar: Primaria si Consiliul Municipal al Municipiului Cluj Napoca

PetitieOnline

MĂRTURISITORII

Print Friendly, PDF & Email
4 Comments

Părintele Ilie Lăcătuşu din Giulești, sfântul cu moaşte întregi din România sau mortul-viu. Mărturii impresionante la 20 de ani de la descoperirea sa și la 35 de ani de la nașterea la Cer (+22 iulie 1983)

Articole

Uciderea bestială a Căpitanului Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. Crima din noaptea Sfântului Andrei. FOTO-DOCUMENTE

Articole

O fotografie inedită cu Corneliu Zelea Codreanu şi o scrisoare a Olguţei Blănaru Iordănescu (+6 octombrie 2015) împreună cu alte foto-mărturii

Articole

A avut Patriarhul Teoctist o moarte martirică? Ultimele cuvinte: “Merg la operaţie ca la Sfanta Liturghie”. REMEMBER la 9 ani în Ceruri (†30 iulie 2007)

Articole

Connect