Monahul Nicolae Steinhardt, membru post-mortem al Academiei Române la 105 de ani de la naştere (29 iulie)

Părintele Nicolae Steinhardt – mărturisitorul care l-a numit pe Valeriu Gafencu în scrierile sale “Sfântul Închisorilor” – a fost desemnat post-mortem membru al Academiei Române, în cadrul Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie. Numirea a avut loc cu prilejul Adunării Generale dedicate alegerii de noi membri corespondenți, membri de onoare din țară și străinătate și membri post-mortem, transmite Basilica.

La evenimentul ce a avut loc în data de 30 iunie 2017 au participat membrii Academiei Române, notează site-ul oficial al instituției. În aceeaşi şedinţă au mai fost desemnaţi membri post-mortem fostul deţinut politic Ion Jovin – la Secția de Științe Medicale – şi martirul Anton Golopenția, ucis la Văcăreşti, fost membru al Echipei lui Dimitrie Gusti şi prieten cu Mircea Vulcănescu, în cadrul Secției de științe economice, juridice și sociologie. În mod firesc, şi Mircea Vulcănescu ar trebui să fie numit membru al Academiei Române, post-mortem.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca în anul 2017 să fie comemorat Patriarhul Justinian împreună cu toți apărătorii Ortodoxiei în timpul comunismului.

Gazeta de Maramureş, care a susţinut şi sustine prin campanii intense memoria foştilor deţinuţi politic şi a militat pentru desemnarea monahlui Nicolae de la Rohia drept cetăţean de Onoare post-mortem al localităţii Târgu Lăpuş, consemnează:

Nicolae Steinhardt este unul dintre reperele mo­rale ale demnităţii şi onoa­rei. A fost aruncat în temniţele comuniste pentru că a refuzat să-şi toarne prietenii şi să devină martor al acuzării pentru lotul de intelectuali „Noica-Pillat”.

În închisoare însă, în cea mai cruntă suferinţă a descoperit fericirea pură, prin credinţa creştină în care l-a botezat părintele Mina Dobzeu într-o celulă a Jilavei. După eliberare îşi caută o mănăstire şi la recomandarea lui Noica ajunge la Rohia. Stareţul Serafim Man şi mai apoi PS Justin, având binecuvântarea ÎPS Justinian, pe atunci episcop vicar la Cluj îşi asumă riscul de a primi un fost de­ţinut politic şi în acest fel de a fi practic permanent în vizorul securităţii. Nicolae Steinhardt se stinge la Rohia înainte de căderea comunismului, acum 28 de ani. După Revoluţie, stigmatul nedrept de „bandit” este şters, iar Steinhardt este cinstit ca erou şi mărturisitor, ca model al demnităţii şi onoarei. La solicitarea GAZETEI de Maramureş, Nicolae Steinhardt a devenit în urmă cu patru ani cetăţean de onoare post-mortem al oraşului Târgu Lăpuş. Dar cea mai importantă recunoaştere pentru Stein­hardt a venit săptămâna trecută, din partea celei mai prestigioase instituţii de cultură româneşti: Aca­demia Română. Acest gest simbolic are o valoare deosebită mai ales în contextul în care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca în anul 2017 să fie comemorat Patriarhul Justinian împreună cu toți apărătorii Ortodoxiei în timpul comunismului.

Născut pe 29 iulie 1912, într-o familie evreiască, este fiul inginerului și arhitectului Oscar Steinhardt. Între anii 1919–1929 urmează cursurile școlii primare (în particular și la școala Clementa), și ale liceului Spiru Haret, printre colegii de aici numărându-se Constantin Noica, Mircea Eliade, Arșavir Acterian, Haig Acterian, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Marcel Avramescu. Este autorul cărții Jurnalul fericirii, care reprezintă, după propria-i mărturie, testamentul său literar.

La data de 16 august 1980 este tuns în monahism la mănăstirea Rohia de către episcopul Iustinian Chira și arhiepiscopul Teofil Herineanu, care îl iau sub aripa lor ocrotitoare. Arhimandritul Serafim Man, starețul mănăstirii Rohia, îl integrează în obștea mănăstirii.
La mănăstire pune în ordine cele peste 23.000 de volume ale mănăstirii, se integrează în viața mănăstirii, iar în paralel își intensifică activitatea literară. Volume publicate în această perioadă: Geo Bogza – un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului (1982), Critică la persoana întâi (1983), Escale în timp și spațiu (1987) și Prin alții spre sine (1988). Aceste volume îl impun ca un eseist de marcă al literaturii române.

MĂRTURISITORII vă invită să citiţi 11 articole dedicate Monahului Nicolae de la Rohia

Print Friendly, PDF & Email
1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

FOLLOW US ON