Foto: Vatopedi.gr
Părintele Efrem Vatopedinul (foto) provine dintr-o familie cipriotă săracă, dar evlavioasă. S-a născut în 1956 în localitatea Peristeronopighí din Cipru. A rămas orfan de copil, atunci când tatăl său a fost omorât de turci, în faţa întregii familii, în timpul invaziei din 1974. După încheierea studiilor liceale, în 1974 a intrat la Facultatea de Teologie a Universităţii din Atena. A absolvit în 1978 şi s-a întors în Cipru unde, în 1979 a fost numit profesor la Şcoala Bisericească „Apostolul Varnava” din Nicosia. În 1981 a hotărât să devină monah la Sfântul Munte, intrând în obştea lui Gheronda Iosif. A fost hirotonit diacon în 1983 şi preoțit în 1984. După ce a fost ales egumen la Vatoped, Părintele Efrem a preluat administrarea mănăstirii şi îndrumarea duhovnicească a monahilor acesteia.
În timp foarte scurt, Gheronda Efrem a reuşit să reaşeze din punct de vedere liturgic și tipiconal mănăstirea, să o restaureze în cea mai mare parte, să îi conserve vechile odoare şi să se îngrijească de întreaga ei zestre materială. Mănăstirea, care astăzi numără peste 110 monahi, a ajuns să fie cel mai mare așezământ de călugări din Grecia. (Doxologia)
Interviu Trinitas TV cu Arhimandritul Efrem, starețul Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos despre Referendumul din 6 – 7 octombrie și familia creștină
Dumneavoastră ce părere aveți, e bine să vină creștinii la referendumul pentru familie?
Desigur! Este o datorie. Este o datorie duhovnicească.
Cum ar putea mănăstirile să se implice în sprijinirea referendumului pentru familie? O astfel de problemă ar trebui să îi intereseze și pe călugări sau îi privește doar pe mireni?
Această problemă preocupă toată lumea. Toată turma Bisericii. Aș putea să spun chiar că preocupă întâi de toate pe monahi, pentru că, chiar dacă monahii nu se căsătoresc, monahii au întâi de toate datoria să susțină învățătura Bisericii și prin aceasta susțin modul de viață corect. Iar modul de viață corect este susținerea căsătoriei.
Dacă la Referendum se vor prezenta sub 30% dintre alegători, nu va fi validat. Ceea ce înseamnă că se va deschide poarte și mai larg pentru propaganda homosexuală și a identității de gen. Cum ar trebui să răspundă creștinii acestor provocări?
Trebuie ca Biserica – și când spun Biserica înțeleg și pe ierarhi și pe duhovnici și pe preoți și pe monahi și pe monahii – prin cuvântul și prezența lor să genereze o alarmă duhovnicească astfel încât oamenii să conștientizeze că este răspunderea lor duhovnicească să voteze la acest referendum astfel încât această lege să ia drumul corect astfel încât să se susțină familia. Coloana vertebrală a civilizației și a neamului, speranța țării voastre dar și a țării noastre este familia. În cazul nostru, dacă nu se susține familia, cum o să vină tinerii la monahism?
Dacă Referendumul va trece și Constituția României se va schimba în favoarea familiei, considerați că presiunile internaționale în favoarea căsătoriilor persoanelor de același sex vor înceta?
Din păcate Europa știm cum trăiește și se comportă. Din păcate și aici în Grecia ne-au influențat unde Parlamentul grecilor, al Greciei ortodoxe, a votat parteneriatul civil după care i-a votat și pe homosexuali, lucruri care sunt total împotriva Evangheliei și tradiției ortodoxe și împotriva întregii tradiții grecești în general.
Cum pot creștinii să își apere valorile, când presiunile internaționale sunt atât de mari? •
E o problemă și o ispită dificilă, însă noi cu orice măsuri avem la dispoziție și cu rugăciunea noastră o să ne străduim să mărturisim adevărul credinței.
Există unii creștini care spun că Hristos ne-a învățat să îi iubim pe ceilalți, că trebuie să îi iubim fără să îi judecăm. Atunci de ce se opune Biserica căsătoriilor între homosexuali sau lesbiene?
Pentru că viața homosexualilor este împotriva firii. Nu este o viață naturală, după fire. Chiar din Vechiul Testament se spune aceasta: „Bărbat și femeie” i-a făcut Dumnezeu. Din cauza asta Sfântul Apostol Pavel spune undeva că unul din semnele sfârșitului lumii este și faptul că oamenii o să înceapă să aibă relații trupești împotriva firii. Din păcate aceasta începem să o întâlnim astăzi, să o experiem și să o legiferăm – și asta o legiferează nu numai cei care nu au cunoștința Evangheliei, ci și senatorii și deputații botezați în numele Sfintei Treimi vin astăzi să voteze aceste legi, care sunt total împotriva Evangheliei.
Ar putea binecuvânta Biserica căsătoria între persoane de același sex, cum se întâmplă la unele confesiuni care se consideră creștine?
Acest lucru nu se poate accepta în absolut niciun caz în Biserica Ortodoxă, pentru că el este total împotriva întregii învățături evanghelice. Celelalte confesiuni au demolat totul și deci nu îi deranjează dacă o să „binecuvânteze” și căsătoriile homosexuale.
Cum trebuie contracarate atacurile diferitelor ONG-uri care promovează valorile homosexualilor și ale mișcării LGBT?
Biserica va promova învățătura ei. Și învățătura ei este veșnică. Este de neclintit și aceasta va rămâne și va învinge peste veacuri.
Actuala legislație interzice intrarea femeilor în Sfântul Munte Athos. Dar, practic, cum se poate opri o femeie care în urma intervenției medicale și-a schimbat sexul, fiind acum bărbat, să intre în Grădina Maicii Domnului?
Este absolut, în orice caz, o problemă pe care trebuie să o gestionăm, însă noi, athoniții, credem că o să avem organele necesare astfel încât astfel de oameni care își schimbă genul și din viața după fire trec într-o viață împotriva firii să nu poată să intre în Sfântul Munte.
Care este poziția corectă față de politică? În ce măsură un creștin practicant se poate implica în politică?
Biserica nu sprijină niciun partid. Partidul înseamnă parte. Biserica este cu toții. Cu toată turma Bisericii. Însă ce face Biserica? Biserica încearcă să formeze oameni corecți, astfel încât, indiferent de partidul în care sunt, să reacționeze corect, binefăcător și duhovnicesc în totalitatea turmei Bisericii, astfel încât să fie posibilă ușurarea vieții cetățenilor cu o dispoziție corectă și o viziune corectă a unui om care iubește biserica lui Hristos.
Ce părere aveți despre corectitudinea politică, despre acest curent care închide gura creștinilor care vor să își apere identitatea?
Eu cred că acest lucru nu stă în picioare. De exemplu, un om care este născut bărbat nu poate să spună: „Știi, eu din clipa asta sunt femeie” și după două luni: „Știi, eu acum sunt bărbat”. Astea nu le primim pentru că sunt împotriva Evangheliei.
Unii creștini se tem să mărturisească credința creștină, considerând că este de ajuns să fie creștini în sufletele lor, fără să arate acest lucru în exterior. Nu poartă cruce, nu își fac semnul crucii când trec pe lângă biserici. Cum să scape creștinul de frică, de această ispită care îi paralizează sufletul?
Eu cred că dacă cineva este un creștin care Îl iubește pe Dumnezeu, conștiința lui îi poruncește să mărturisească dacă este nevoie și să mărturisească această iubire din inima lui și în fața altora. Creștinul „credincios” – în ghilimele, credincios – care zice: „Eu sunt credincios înlăuntrul meu, însă nu mă interesează ce se întâmplă în jurul meu”, acesta nu are credință corectă, este fals și nu un fiu adevărat a lui Dumnezeu.
În vremurile de încercare a credinței, Biserica a rezistat prin mărturia curajoasă a mucenicilor. Cum poți fi mucenic în ziua de astăzi?
Astăzi nu mai există martiriul sângelui, însă există martiriul conștiinței, care se trăiește în mod absolut în monahism. Însă fiecare om care trăiește în lume, dacă dorește să fie consecvent față de Evanghelie și adevărat următor al lui Iisus Hristos, trebuie ca absolut în orice caz să mărturisească cu conștiința lui ce este corect și ce este necesar, iar dacă se îndoiește în anumite situații trebuie să-i întrebe pe duhovnicii care totdeauna spun adevărul și să Îl asculte și să Îl urmeze pe Iisus Hristos cel răstignit.
Parcă degeaba vorbim despre apărarea familiei tradiționale, din moment de numărul divorțurilor este în continuă creștere, iar din ce în ce mai multe cupluri refuză să se mai căsătorească. Cum putem apăra familia creștină?
O să apărăm familia creștină dacă o să convingem pe oameni să Îl iubească pe Hristos. Dacă o să Îl iubească pe Hristos, atunci de dragul Acestuia o să aibă o viziune corectă: bărbatul înaintea femeii și femeia înaintea bărbatului și atunci se va susține familia. Familia ortodoxă se bazează pe evlavie și numai pe evlavie. Nu pe altceva.
