PE CINE COMEMORĂM LA RÂMNICU SĂRAT? Asasinatele sălbatice din 22 septembrie 1939
Cei 13 titani – scurtă prezentare
Prinţul Alexandru (Alecu) Cantacuzino
1901-1939
Avocat, diplomat, publicist, scriitor, doctor în drept
Şef de cabinet la Ministerul Afacerilor Externe al României 1926-1927
Secretar de legaţie şi însărcinat cu afaceri al României la Haga şi Varşovia
Comandant legionar al Bunei Vestiri
Membru al Partidului „Totul pentru Ţară”, ales parlamentar în alegerile din 1937
Luptător pe frontul spaniol împotriva bolşevicilor, decorat de Generalul Franco
Nicolae Totu
1901-1939
Avocat, scriitor şi publicist
Membru în Frăţia de Cruce de la întemeierea ei (1924)
Comandant legionar al Bunei Vestiri
Membru al Partidului „Totul pentru Ţară”, ales parlamentar în alegerile din 1937
Luptător pe frontul spaniol împotriva bolşevicilor, decorat de Generalul Franco
Gheorghe Clime
1889-1939
Inginer silvic, licenţiat în Drept, publicist
Vicepreşedinte Liga Apărării Naţional-Creştine
Şef al Corpului Muncitoresc Legionar (1936)
Comandant legionar al Bunei Vestiri
Şef al Partidului „Totul pentru Ţară”, ales parlamentar in alegerile din 1937
Luptător pe frontul spaniol împotriva bolşevicilor, decorat de Generalul Franco
Alexandru Christian Tell
1880-1939
Avocat, publicist, scriitor
Fiul generalului de divizie Alexandru Tell
Comandant legionar, șeful județului Romanați
Membru al Partidului „Totul pentru Ţară”
Membru al Serviciului Juridic al Mişcării Legionare
Gheorghe Furdui
1910 – 1939
Teolog, doctor în teologie
Preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti, 1934-1935
Preşedinte al Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini Români, 1935 – 1936
Comandant legionar
Membru al Partidului „Totul pentru Ţară”, ales parlamentar in alegerile din 1937
Banica Dobre
1908-1939
Economist şi publicist
Impiegat în serviciul învăţământ din Directoratul Ministerial Cluj, 1929
Secretar contabil al Şcolii Superioare de Comerţ din Cluj, 1930
Şeful studenţilor legionari clujeni în perioada 1930-1933
Agent de control în Ministerul de Finanţe, Oradea, 1935-1936
Administrator al ziarului „Buna Vestire” din 1937
Comandant legionar al Bunei Vestiri
Membru al Partidului „Totul pentru Ţară”
Luptător pe frontul spaniol împotriva bolşevicilor, decorat de Generalul Franco
Mihail Polihroniade
1906-1939
Istoric, ziarist, publicist, doctor în drept
Fondator şi redactor al revistei „AXA”
Redactor șef al ziarului „Buna Vestire”, secretar de redacție la revista “Vremea”
Şeful garnizoanei legionare București, comandant legionar
Membru în Senatul legionar
Membru al Partidului „Totul pentru Ţară”, ales parlamentar in alegerile din 1937
Paul Craja
1911 – 1939
Medic
Preşedinte al Societăţii Studenţilor în Medicină din Bucureşti, 1936
Comandant legionar
Membru al Partidului „Totul pentru Ţară”
Sima Simulescu
1905-1939
Profesor de matematică şi fizico-chimice
Comandant legionar, șef al sectorului III Capitală
Membru al Partidului „Totul pentru Ţară”, ales parlamentar în alegerile din 1937
Gheorghe Apostolescu
?-1939
Economist şi comerciant
Consultant economic al Partidului „Totul pentru Ţară”
Consilierul Căpitanului în probleme de economie şi comert
Strategul şi organizatorul Comeţului Legionar
Şef al Corpului Muncitoresc Sector IV Verde Capitală
Gheorghe Istrate
1910-1939
Licenţiat al Academiei Comerciale, scriitor
Şeful pe ţară al Frăţiilor de Cruce, din 1934
Comandant legionar
Ioan Banea
1905-1939
Medic, avocat, publicist, doctor în medicină
Administratorul Căminului de la Râpa Galbenă Iaşi
Administratorul revistei „Pământul Strămoşesc”
Conducătorul organizaţiei locale legionare Iaşi 1930-1933
Conducătorul organizaţiei locale legionare Cluj din 1934
Comandant legionar, şef legionar al Regiunii Ardealul de Nord
Fondatorul revistei Glasul Strămoşesc la Cluj
Fondatorul Căminului “Ardealul tânăr legionar” Cluj
Membru al Partidului „Totul pentru Ţară”, ales parlamentar în alegerile din 1937
Aurel Serafim
1907-1939
Inginer chimist
Şef legionar al Sectorul II Negru Capitală din 1932
Şef legionar al Regiunii Bucureşti 1934
Şeful primei unitaţi muncitoreşti legionare 1934
Comandant legionar
Membru al Partidului „Totul pentru Ţară”
JERTFA CELOR UCIŞI LA RÂMNICUL SĂRAT – Mărturie
“Gălăgia sinistră de zăvoare m’a trezit. Deschid vizeta: vis-à-vis, Mihail Polihroniade mă întreabă cât e ora. Era 3 jumătate.
– Ne omoară în această noapte. Pe dl. Clime l-au chinuit îngrozitor; pe noi ne va împuşca acum.
Au ieşit cu nimb de sfinţi spre locul de crucificare.
Prin gemuleţul meu se vedea curtea cu pereţii pe care se profilau umbrele lor, înşirate în noapte.
Călăul îşi verifică din nou pistolul mitralieră, diabolic mânuit de asasin.
Sfintii Neamului, într-o supremă încordare înalţă ultima rugă Domnului cerând binecuvântarea Sa.
Furdui apelează la ucigaşi să îndeplinească operaţiunea odioasă fără a-i supune la chinuri.
Cu frunţile sus, cu ochii pierduţi în nemărginitele înălţimi ale cerului înstelat, gândind poate la destinul tragic al lui Horea, Tudor, Căpitanul, oamenii sortiţi morţii aşteaptă senini trecerea de la viaţă la moarte.
Linistea mormântală a nopţii este sfâşiată de urletul sinistru al gloanţelor oprite de zidul de oameni din faţă.
Brazii s’au prăbuşit în sânge la pământ. Doar unul mai strigă:
– Trage! Trage că nu am murit !
Să scriu ce sentimente am încercat eu în acele momente? O prăbuşire în neant! Omenire, Religie, Credinţă… Absurdităţi!… Hârtia refuză a primi mai mult…
Sufletul neputincios al muritorului tot la Isvorul Vieţii, în Iisus Hristos îşi regăseşte echilibrul…
În acelaşi Hristos, fiul lui Dumnezeu în care ing. Clime şi Dl. Banea credeau neţărmurit şi pentru dreptatea căruia şi-au dat viaţa. Prin moarte – înviere.
Treisprezece titani ai istoriei au fost răpuşi în închisoarea Râmnicul Sărat, mişeleşte. Sângele lor strigă peste veacuri: Dreptate! Dreptate! Dreptate!”
Mărturia legionarului Gheorghe Ţopa aflat în temniţa Râmnicu Sărat în timpul asasinatului, publicată în “Buna Vestire” din 22 septembrie 1940 (foto-document mai sus)
Iordache Nicoară despre Corneliu Zelea Codreanu:
“Și și-a realizat omul acesta, coborât din munte, viața lui românească, adânc, cu o frumusețe și cu o autenticitate care a pus pecete pe veacul lui. Și a izbutit, zugrăvind pe scut un Arhanghel, după îngenuncheri prelungi pe lespezile bisericilor și ale temnițelor, după jertfe și schingiuiri. A izbutit să strângă cu brațele și cu ochii lui, vrerea tânără a Neamului, să-i sape albie adâncă și să o lase să curgă clocotind, prin veacuri, până azi”.
PE CINE COMEMORÂM LA NICOREŞTI?
Familia martiră Iordache, care s-a dăruit în întregime neamului românesc:
Nicoară Iordache
1906-1939
Inginer chimist
Asistent universitar la catedra profesorului G.G. Longinescu
Comandant legionar
Şeful Comandamentului Legionar de Prigoană 1938
Asasinat de regimul carlist în lagărul Miercurea Ciuc în noaptea de 21/22 septembrie 1939
Mormântul lui Nicoară Iordache se află în Cimitirul Predeal
Monahia Mihaela (Marieta) Iordache
1914-1963
Absolventă a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport
Deţinută politic în timpul regimului carlist 1938
Şefa Cetăţuilor Legionare 1940
Monahie la Mănăstirea Vladimireşti 1946
Deţinută politic în timpul regimului comunist 1955-1963
Trece prin temniţele Miercurea Ciuc, Arad, Jilava şi iar Miercurea Ciuc, unde moare martiric
Mormântul Maicii Mihaela este şi astăzi necunoscut, se află undeva într-o groapă comună în Cimitirul Miercurea Ciuc
Ana Iordache Chirulescu
1908-1990
Inginer agronom
Deţinută politic 1949-1951 în temniţa Galaţi
Decedată la Bucureşti, a fost reînhumată la Nicoreşti în 2014
Victor Chirulescu
1906-1942
Inginer agronom
Comandant legionar
Secretar de stat la Ministerul Agriculturii în timpul guvernării legionare
Trimis în prima linie a frontului spre “reabilitare” forţată de regimul Antonescu, moare în urma unei meningite contractată pe front
Mormântul lui Victor Chirulescu se află la Nicoreşti
Sultana Iordache Olaru
1911-?
Preoteasă
Detenţie administrativă împreună cu Părintele Costache Olaru la Jurilovca
Mormântul Părintelui Olaru şi al Sultanei se află la Suraia/Vrancea
Eugenia Iordache Crăciunaş
1919-1969
Căsătorită cu Silviu Crăciunaş, a fost urmărită şi anchetată în numeroase rânduri de Securitate după fuga soţului în Occident
Mormântul Eugeniei Iordache se află la Bucureşti
Alexandru (+1965) şi Elena (+1948) Iordache
Mari proprietari de pământ în Nicoreşti, părinţii celor 5 copii pătimitori: Nicoară, Marieta, Ana, Sultana şi Eugenia
Mormântul lor se află la Nicoreşti
Sursa: Fundaţia George Manu
Preluare: MĂRTURISITORII
Pingback: Alexandru Cantacuzino – Prinţul Legionar: Diferenţa dintre Mişcarea Legionară, fascism şi hitlerism – Românismul nostru | MĂRTURISITORII
Pingback: Cum au murit eroii legionari Ion Moţa şi Vasile Marin – descrierea Prinţului Alexandru Cantacuzino de pe frontul de la Majadahonda | MĂRTURISITORII